Arhive etichete: sistemul de învățământ

Pe când reformarea SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT?

Am abordat acest articol, deoarece sunt o mulțime de părinți care se plâng de sistemul de învățământ în școlile din România. Și, din câte am citit, sunt foarte multe țări care au aceeași problemă, chiar dacă avem o părere preconcepută în legătură cu statele dezvoltate economic și intelectual.

cartepedia.ro

Ceea ce voi exprima aici, ca și opinie proprie, nu trebuie considerat a fi cea mai bună judecată, privind stilul de învățare într-o unitate de învățământ. Însă, voi, cei care vă doriți, ca părinți, să le oferiți o educație superioară copiilor voștri sau ceilalți voi, copiii, care vă doriți un viitor cu o doctrină sănătoasă, aveți liber la o formulare a ideilor proprii și la combaterea reflecțiilor mele despre acest subiect (stilul de învățare în sistemul de învățământ).

Mulți vor începe cu întrebarea „Cine ești tu să vii cu astfel de propuneri?„! … Poate că unii dintre voi (mă refer la cadrele didactice) sunt îndreptățiți să pună această întrebare, dar ar trebui să privească această problemă puțin mai obiectiv, nu prin prisma meseriei (de educator) pe care au desfășurat-o până acum. Toți trebuie să fim conștienți că omenirea evoluează pe toate planurile, în toate domeniile. Și, să vă răspund la întrebarea pe care o anticipez, am făcut și eu parte din sistemul de învățământ, dar în cadrul unei instituții mai dure și mai stricte, pe care nu o voi denumi (din considerente de securitate, al meu și al sistemului respectiv). Nu vreau să mă laud că am fost cine știe ce profesor, am predat în sistemul de formare continuă, dar, ca în orice sistem de învățământ, pot să afirm că sistemul de învățare a fost aproape cel tradițional, fără a se ține seama de niște planuri de dezvoltare bine realizate. Instituția în care am activat ca educator, s-a axat, ca orice Guvern care a condus România în ultimii 30 de ani, pe oricare alt domeniu, lăsând educația să se înfrupte din „firimiturile rămase” după împărțirea „feliilor considerate cele mai importante„.

kalapod.net

Cum spuneam mai sus, nici țările mai dezvoltate nu sunt aproape de sistemul de învățământ perfect. Poate au evoluat puțin mai mult decât România, dar schimbarea modului de predare a rămas, în principiu, același. Mă întreb de multe ori de ce nu se recurge la o reformă drastică a sistemului de învățământ, dacă există sisteme de predare cu o eficacitate foarte mare, inclusiv în rândul copiilor considerați „needucabili„. Ce domeniu ar putea conta cel mai mult, în dauna sistemului de învățământ!? … De ce oare le este frică politicienilor să conducă Ministerul Educației?

Referindu-mă la frica de a conduce un minister, precum educația, cred că, cel puțin în România, reforma s-ar desfășura mai ușor, datorită stagnării evoluției învățământului din ultima perioadă. Un ministru mai curajos ar putea să facă ceea ce a făcut și Japonia după cel de-al doilea Război Mondial, să pună un accent puternic pe educație și să folosească inteligența umană la maximum.

Revenind la tema subiectului, și anume stilul de învățare în instituțiile educaționale, sunt sigur că o mare parte dintre voi sunteți de acord cu mine că, învățământul tradițional, bazat pe o predare monotonă, fără să re­flec­te nivelul real de dezvoltare a copiilor, are multe lacune și ajută o foarte mică masă de elevi.

După cum spunea Albert Einstein:

„Toți sunt genii. Dar dacă judeci un pește după abilitățile sale de a escalada un copac, acesta va crede toată viața sa că este prost.”
Sistemul nostru educațional
Sistemul nostru educațional
elefant.ro

Ca să dau un exemplu pe care ne este frică, ca nație, să-l implementăm, este sistemul educațional Montessori. Un sistem educațional care, în mediul privat, și-a demonstrat calitățile de dezvoltare a facultăților mentale, interesul copilului asupra diferitelor domenii fiind primul din lista necesităților, pentru a avea loc o dezvoltare naturală în libertate. Scopul educației elementare Montessori este să dezvolte în copii o imagine globală, cale prin care se realizează acest lucru, fiind denumită „educație cosmică„. Astfel, copiii nu mai sunt legați de conceptul specific adultului la ceea ce e util să știi, concept care, în orice caz, nu are putere să le stârnească interesul. Profesorii sunt eliberați de formula „predare, învățare, testare„, care reprezintă în mare măsură învățământul tradițional. Sarcina lor ar fi ușurată pentru că nu ar mai fi nevoiți să aleagă o programă analitică și să-i târâie pe copii prin ea. Ar fi liberi să urmeze și să construiască pe baza interesului copilului. Cum spunea chiar Maria Montessori, întemeietoarea acestui sistem educațional:

Ar trebui să ne dăm seama că interesul real nu poate fi impus cu forța. Prin 
urmare, toate metodele de educație bazate pe centre de interes care au fost 
alese de adulți sunt greșite. Mai mult, aceste centre de interes sunt inutile, deoarece copilul este interesat de toate. O imagine globală asupra evenimentelor cosmice îi fascinează pe copii, și interesul lor se va fixa 
în curând pe o anumită parte ca punct de start pentru studii mai detaliate. Deoarece există legături între toate părțile, toate vor fi analizate mai devreme sau mai târziu. Prin urmare, calea face legătura de la întreg, via părțile componente, înapoi la întreg. Copiii vor dezvolta un fel de filosofie 
care-i învață unitatea Universului. Aceasta este cheia organizării inteligenței lor și prin care îi facem să-și înțeleagă mai bine locul și menirea în lume, dându-le în paralel ocazia de a-și dezvolta energia creatoare.”
Exemplu de liceu Montessori
Exemplu de liceu Montessori

În fine, sunt o mulțime de sisteme de învățământ care dau o productivitate mult superioră celei actuale. Nu am dat drept exemplu sistemul Montessori ca fiind singurul. Am vrut să deschid o „cutie a Pandorei„, prin care să ne încrucișăm ideile reformatoare, și să încercăm să punem presiune pe cei responsabili cu sistemul educațional. Aceștia ar trebui să profite la maximum de intelectul uman din România, să-l modeleze corect și să-l folosească în locul potrivit, pentru obținerea unui randament preeminent în toate domeniile.

Învățământul bazat pe dezvoltarea energiei creatoare
Învățământul bazat pe dezvoltarea energiei creatoare

Deci, care este părerea ta despre sistemul de învățământ al zilelor noastre? Crezi că își pune amprenta într-un mod real asupra copiilor? Care este argumentul răspunsului tău?

noriel.ro

ÎNVĂȚĂMÂNTUL ONLINE în societatea românească

litera.ro

Sistemul de învățământ, parte integrantă a educației:

În articolul anterior spuneam că voi continua dezbaterea despre sistemul educațional din România, printr-o incursiune în sistemul de învățământ. Da, sunt sigur că mulți veți spune că educația începe (cum am și afirmat în al doilea articol, Educația formală și informală) odată cu primele zile ale copilăriei. Totuși, o mare parte a educației unui individ ar trebui să se facă în cei unsprezece ani de învățământ obligatoriu (conform Legii educației naționale, Nr. 1/2011, actualizată în 2018, art. 16, alin. 1), punându-se un mare accent pe dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome, pe dezvoltarea personală, dezvoltarea spiritului antreprenorial și participarea cetăţenească activă în societate, pe incluziunea socială şi, foarte important, pe angajarea pe piaţa muncii (conform Legii educației naționale, Nr. 1/2011, actualizată în 2018, art. 2, alin. 1, 2 și 3).

libris.ro

În urma modului de acțiune a sistemului de învățământ, în ultimii 9 ani, aș putea face unele speculații cu privire la aplicarea promovării idealului educațional în școlile românești. Și voi reliefa, documentat, și acest lucru. Însă, am hotărât să o fac puțin mai târziu, în articole ulterioare. Deocamdată, faptul că pandemia de COVID-19 s-ar putea să nu mai dureze mult, și se va da uitare la o mare parte a erorilor sistemului de învățământ, ieșite la suprafață în această perioadă, am considerat că este esențial să subliniez modul de desfășurare a învățământului în sistem online. Reeditarea, aprobarea și punerea în aplicare a noii Legi a educației naționale, în acest an (să sperăm că se va întâmpla acest lucru), ar trebui să-mi contrazică afirmația anterioară. … Vom vedea în viitor!

Până atunci, sunt convins că va fi interesant să punctez câteva probleme litigioase, vis-a-vis de învățământul online, pe care, sistemul românesc trebuia să le soluționeze, odată cu aplicarea Legii educației naționale, Nr. 1/2011.

Învățământul în sistem online:

Cum era de așteptat, niciuna din legile educației naționale, și mă raportez la Legea învățământului, Nr. 84, din 24 iulie 1995 și la Legea educației naționale, Nr. 1/2011 (cu modificările și completările ulterioare), nu a făcut referire la învățământul în sistem online. Și, nu cred că are cineva de obiectat despre această lacună. Activitatea educațională din ultimii 70 de ani (am luat această perioadă, să cuprind o arie mai largă de generații) nu s-a confruntat cu un pericol de acest gen (pandemia de COVID-19). Oricum, până acum, aproximativ 20 de ani, nu existau speranțe pentru debutarea învățământului online, din cauza lipsei cunoștințelor, dispozitivelor, platformelor și a conexiunii online. Cel puțin, în România! Însă, după anul 2000, situația s-a schimbat într-un trend pozitiv, și tehnologia informației a evoluat cu o viteză extraordinară.

Acum câteva zile, am făcut un sondaj online să aflu părerea oamenilor despre cât de bine s-a adaptat învățământul online la tehnologia zilelor noastre. La întrebarea „Care credeți că sunt problemele reale ale învățământului în sistem online?” am sesizat 6 deficiențe (cred că le pot numi astfel) care au îngreunat desfășurarea învățământului în sistem online. Sunt sigur că pot fi multe altele, dar nu am vrut să critic prea dur sistemul educațional. Cele 6 deficiențe se regăsesc în graficul de mai jos, având în dreptul lor procentele reieșite din voturile acordate de 122 respondenți.

Prima problemă, „Relaxarea elevilor, din cauza învățământului desfășurat acasă„, votată de cei mai mulți participanți la sondaj, se pare că a apărut în urma lipsei unei supravegheri constante din partea părinților, bunicilor, fraților/surorilor mai mari etc. Pentru elevi, dacă aș încerca să-i înțeleg, cred că acest gen de învățământ, desfășurat în interiorul sferei lor de confort, le-a permis o relaxare emoțională, aproape totală. Mulți dintre ei, fără o supraveghere atentă, au intrat într-o școală-vacanță. De ce am numit-o așa? Deoarece participarea lor la cursuri s-a limitat la prezența de la începutul orei și la timidele și rarele răspunsuri la întrebările profesorilor. În rest, activitatea lor a fost centrată pe diverse alte domenii.

Relaxarea elevilor, din cauza învățământului desfășurat acasă

Și nu sunt de condamnat! Se știe că la vârsta la care un copil devine elev, inclusiv la adolescență, conștiința acestuia pentru acordarea unei atenții deosebite școlii este scăzută. Astfel că, părinții care doresc să ofere copiilor lor un viitor mai bun ar trebui să se mobilizeze pentru a le asigura o supraveghere permanentă pe durata cursurilor.

Da, sunt de acord că această problemă a afectat foarte mult sistemul de învățământ și poate duce la un analfabetism extins. Totuși, trăiesc cu speranța că, dacă nu cei responsabili cu educația din România, măcar părinții, cei mai afectați de acest sistem de învățământ, vor învăța să gestioneze mai bine situația.

Conexiunea slabă/instabilă la internet„, a doua deficiență votată de voi, este într-adevăr o problemă serioasă. Cred, însă, că această problemă a afectat, în principiu, localitățile mai sărace și/sau izolate de „civilizație”. Pentru celelalte zone ale țării, unde internetul și-a făcut simțită prezența cu câțiva ani în urmă, stabilitatea conexiunii a ținut mai mult de abonamentul pe care și l-a permis fiecare familie, de perioadele scurte de întrerupere din cauza problemelor la rețea sau de ecranarea semnalului.

Conexiunea slabă/instabilă la internet

Însă, DA, acestei probleme trebuia să i se acorde o „high priority” în topul intereselor naționale. Nu vreau să îi condamn de un „defective management” pe cei care au guvernat atâta timp, și au ignorat faptul că informația este principala sursă de educație, dar trebuie menționat că epoca scrierilor clasice este la sfârșit.

cartepedia.ro

Un alt dezavantaj al învățământului online, a fost „asigurarea precară a dispozitivelor de lucru” pentru toții elevii/studenții. Dar era o problemă impetuoasă pentru sistemul educațional? … Dacă ne gândim la faptul că, în ultimii 31 de ani, nu s-a reușit construirea unor instituții educaționale (grădinițe, școli etc.) decente, care să ofere o atmosferă propice mediului educativ, de ce ar fi învățământul online o prioritate?

Asigurarea precară a dispozitivelor de lucru în sistem online

Totuși, realitatea a demonstrat că este o gândire eronată. Nu vreau să spun că este mai puțin importantă una decât cealaltă. Afirmația mea se referă la importanța educației pe care o dau responsabilii acestui domeniu.

Privind cea de-a patra deficiență, mă întreb dacă s-a pus vreodată problema obligativității pregătirii cadrelor didactice în folosirea dispozitivelor și platformelor online. Avansând această idee, oare câte funcții de educator/profesor au fost ocupate în urma unor concursuri organizate, la care, unul din examene, obiectiv vorbind, a fost cunoașterea teoretică și practică a folosirii sistemelor IT (dispozitivelor de lucru, pachetului Microsoft Office, rețelei Internet etc.)? Din câte cunosc, Legea educației naționale, Nr. 1/2011 se raportează doar la învățământul gimnazial și liceal, unde Tehnologia informaţiei să fie disciplină obligatorie (art. 68, alin. 3). În schimb, nu se face nicio referire la pregătirea cadrelor didactice în acest domeniu. Și, dacă legea nu obligă, o parte dintre educatori/profesori au ales să rămână conservatori. Mulți dintre ei considerâ că tehnologia este pentru generația tânără, și cursurile pot fi desfășurate în sistem tradițional, cu creta pe tablă.

Stilul de predare tradițional

De ce ar alege cineva conservatorismul în relația cu stilurile de predare, în condițiile în care, tehnologia poate determina motivarea şi implicarea elevilor în procesul de predare-învăţare?

Profesorul poate integra reprezentările în procesul instructiv-educativ, folosind acele tehnici didactice vizuale care permit abordări diferite (filme, prezentări sub forma unor slide-uri, pdf-uri, imagini reprezentative etc.), pot fi adaptate la diverse conţinuturi şi la resursele disponibile, care au potenţial stimulativ şi formativ.

Numărul mare de elevi cu care un profesor își desfășoară ora” este, probabil, una din cele mai dificile sarcini pe care le îndeplinesc cadrele didactice. Dacă ne întoarcem la perioada de dinainte de pandemie, ne aducem foarte bine aminte că o clasă cu aproximativ 30 de elevi era foarte greu de gestionat. Supravegherea, captarea atenției, grija față de fiecare individ în parte sunt elemente care pot distorsiona stilul de predare. Inclusiv pentru predarea clasică, în sălile de clasă. Pentru învățământul online este, din punctul meu de vedere și, cred, a multor profesori, o aventură.

Numărul mare de elevi, pe desktopul deviceului unui singur profesor

Într-o foarte mică măsură, „pierderea interesului unor profesori pentru asigurarea unui învățământ de calitate” și-a făcut și această problemă loc printre celelalte mai grave.

Pe de-o parte, îi înțeleg pe acești profesori, deoarece, în lipsa unor evaluări obiective a calității educației, apare acea relaxare emoțională, din capcana căreia scapi mai greu.

Pe de altă parte, nu înțeleg cadrele didactice care se complac în fentarea sistemului, vis-a-vis de respectul pe care-l poartă față de profesia pe care și-au ales-o.

Oricare parte a înțelegerii o alegem, consecința este degradarea intelectuală a elevilor cărora ar trebui să le dezvolte apetitul pentru informații noi și să le asigure viitorul conform aptitudinilor acestora.

top-shop.ro

În final, trăgând o concluzie subiectivă, învățământul în sistem online are lacunele sale. Tot ce s-a întâmplat în ultimele 10 luni, consider că a fost mai mult o amăgire și un mare eșec al învățământului. O continuare a unui astfel de sistem educativ ar avea un efect dezastruos asupra nivelului intelectual al oamenilor. Și nu mă refer la învățământul online, efectiv, ci la perpetuarea erorilor evidențiate la sfârșitul de an școlar 2019-2020 și începutul de an școlar 2020-2021. Pentru evitarea acestor neajunsuri, sper că se va recurge la o reeditare a Legii educației naționale, într-un mod mai serios și centrat mai mult pe nevoile elevului.

Sunt sigur că acest subiect ar putea fi dezbătut mai mult, dar articolul meu nu a făcut altceva decât să dea frâu liber comentariilor. Bineînțeles, în limita bunului-simț!

decathlon.ro