Arhive etichetă: poeți comuniști

TRAIAN COȘOVEI

24 martie 1921 – 17 iulie 1993

100 ani de la nașterea poetului, prozatorului și reporterului român, Traian Coșovei.

Traian Coșovei, un adept al realismului socialist, este cunoscut pentru că a scris reportaje și memorii de călătorie pozitive din călătoria sa către Uniunea Sovietică și pentru că l-a comparat pe Nicolae Ceaușescu cu Bardul național, Mihai Eminescu.

Biografia lui Traian Coșovei:

Traian Coșovei s-a nascut în comuna Somova, jud. Tulcea, fiul Anei, nascută Oprea și al lui Ion Coșovei, pescar. Este cunoscut ca tatăl lui Traian T. Coșovei.

În 1943, și-a facut studiile liceale la Tulcea, ca bursier. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie – Universitatea din București, în perioada 1943 – 1947. A lucrat în agricultură și piscicultură, apoi ca profesor și redactor. S-a afirmat ca prozator, poet, reporter, spațiul predilect al scrierilor sale fiind Dobrogea și, în special, Delta Dunării.

A debutat în 1946, în revista „Lumea” a lui George Călinescu, cu  poemul Femeia din camera obscură.

În 1950, a avut debutul editorial cu nuvela La taliane, inspirată din viața pescarilor de pe mare. 

Debutul editorial în poezie, l-a avut în 1962, cu volumul Oceanul. A colaborat la „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața militară”, „Tribuna” – Cluj – Napoca, „Familia”, „Flacăra”, „Scânteia”, „Tomis”, „Dobrogea Nouă”, „Scânteia Tineretului„, „Tânărul scriitor”, „Viața Românească”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”. Prezent cu poezii în culegeri, antologii : Pământ etern (București, Minerva, 1982, p. 300-302) , Ca o vatră limba noastră. Poeme dedicate limbii române (București, Editura Eminescu, 1982, p.91) , Râul, ramul (Din poezia română contemporană) (București, Editura pentru literatură, 1967, pp.44-45 ), Poezia română contemporană (București, Editura pentru literatură, 1964, p.298).

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în 1955 a primit premiul Al. Sahia al Academiei Române, pentru volumul de reportaje Uriașul preludiu.

Traian Coșovei a murit la 16 iulie 1993, și a fost înmormântat în satul său natal. Școala cu clasele I – VIII din Somova îi poartă numele.

Opera lui Traian Coșovei:

Volume publicate:

  • La taliane. Nuvelă. București, E.S.P.L.A., 1950, 52 p;
  • Prietenie. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1951, 160 p.;
  • Împărații vânturilor. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1954, 120 p.;
  • Sub cerul liber. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1954, 39 p.;
  • Uriașul preludiu. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1955, 310 p.;
  • Farmecul genezei. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1956, 416 p.;
  • Dimensiuni. Peisaj sovietic. București: Editura Tineretului, 1957, 119 p.;
  • Dobrogea de aur. Reportaje. București: Editura Militară, 1958, 119 p.;
  • Cântec să crească băiatul. Povestiri. București: Editura Tineretului, 1959, 388 p.;
  • Semnul din larg. Reportaje. București: Editura Tineretului, 1960, 334 p.;
  • Oceanul. Poeme. București: Editura pentru Literatură, 1962, 168 p.;
  • Râul porni mai departe. Nuvele. București: Editura tineretului, 1963, 264 p.;
  • Stelele dimineții. Reportaje. București: Editura pentru Literatură, 1964, 311 p.;
  • Firul de iarbă. Povestiri. București: Editura Tineretului, 1965, 264 p.;
  • Tânărul meu Ulise, roman. București: Editura pentru literatură, 1966, 360 p.;
  • Pe urmele voastre. Poem. București: Editura Tineretului, 1967, 84 p.;
  • Când mă grăbeam spre mare… Poeme. București: Editura pentru literatură, 1967, 142 p.;
  • Informația ereditară. Versuri. București: Editura Tineretului, 1969, 215 p.;
  • Prietenă cu focul și cu apa. București: Editura pentru Literatură, 1962, 439 p.;
  • Odă zilnică. Reportaje. București: Editura Eminescu, 1970, 256 p.;
  • O colibă sub fereastra ta. Roman. București: Editura Albatros, 1971, 416 p.;
  • Fata cu părul lung. Reportaje. București: Editura Albatros, 1972, 272 p.;
  • Laudă fluviului. Poeme. București: Editura Eminescu, 1974, 128 p.;
  • Mai fericiți decat Ulise. Reportaje. București: Editura Cartea Românească, 1974, 336 p.;
  • Tuturor drumurilor… Poeme, București: Ed. Cartea Românească, 1974, 204 p.;
  • La țărmul cu lună. Versuri. București: Editura Cartea Românească, 1977, 280 p.;
  • Dobrogea de aur. Oameni și locuri. București: Editura Eminescu, 1978, 415 p.;
  • Farmecul genezei. Reportaje. București: Editura Albatros, 1979, 332 p.;
  • Să mai văd o dată Lotru. Reportaje. București: Editura Albatros, 1982;
  • Tropaeum Traiani. Poem. București: Editura Eminescu, 1982, 152 p.;
  • Banchetul Toamnei. Versuri. București: Editura Cartea Românească, 1984, 320 p.;
  • Când cerul se schimbă. Poeme. București: Editura Eminescu, 1987, 139 p.
Primăvara noastră

Bântuie la noi
o primăvară
că pe cine-l
prinde
singur –
îl doboară!

din volumul Când mă grăbeam spre mare

Cărți și articole în alte limbi:

  • Le Delta du Danube. Préface de Mihail Sadoveanu. Légendes de Traian Cosovei. București: Editura de limbi străine, 1956, 96 p. cu ilustr.; și în limbile engleză și germană;
  • Le signal du large. În: La Roumanie d’ aujourd’hui, nr.3, 1970, pp. 37 – 40. și în limbile germană și engleză;
  • Sumpfseen in flammen (Ardeau baltile). București: Editura Tineretului, 1964, 180 p.;
  • Vajudó Természet (Farmecul genezei). București: Editura Tineretului, 1959, 202 p. + 8 f. ilustr.

GEO BOGZA

06 februarie 1908 – 14 septembrie 1993

113 ani de la nașterea lui Geo Bogza.

Geo Bogza, marinarul prahovean, a fost autorul celor mai frumoase cărți despre natură care s-au scris în literatura română.

carturesti.ro

Spirit nonconformist, ce a refuzat dintotdeauna încremenirea în tipare şi care, totodată, şi-a asumat autenticitatea ca terapeutică a scrisului şi a existenţei, Geo Bogza ni se revelează deopotrivă ca un scriitor şi ca o conştiinţă a vremii lui.

În volumul său de memorii, Născut în ʹ02, Sașa Pană povestește cum a decurs întâlnirea dintre el și Geo Bogza, care venise din Prahova să cucerească Bucureștiul.

Într-o zi a apărut la lăptărie, nesfârșit de înalt, în pantaloni scurți și bufanți, Bogza. Ceilalți îl mai văzuseră, eu însă nu.

El mă mângâia, mă pipăia și parcă tot nu-i venea să creadă și repeta, ușor cântat, subțirel Sașa Pană… Sașa Pană… Sașa Pană… Și mă strângea la piept și se bucura: Ce frumos e Sașa Pană!

Biografia lui Geo Bogza:

Geo Bogza a fost un scriitor, jurnalist și poet român, teoretician al avangardei, asociat cu nașterea mișcării suprarealiste din România, fratele mai mic al muzicianului Alexandru Bogza și fratele mai mare al scriitorului Radu Tudoran (pseudonimul lui Nicolae Bogza).

Geo Bogza este de foarte tânăr atras de publicistică. Nu dorește însă să fie un simplu gazetar, dorește să fie director de revistă. Așa că, în 1928, la Câmpina, în Prahova, fondează mensualul Urmuz, revistă pe care o intitulează just: Revistă de avangardă. Tot în acest an, colaborează la revistele „Unu” și „Bilete de papagal”.

Manuscris Geo Bogza

A fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, autor al câtorva din textele ei definitorii (UrmuzExasperarea creatoareReabilitarea visului), poet de mare întindere, de la „ciorchinul de negi” al Jurnalului la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporanePaznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului), al absurdului (Moartea lui Iacob Onisia), cântăreț, de amplitudine whitmaniană, al neamului din Carpați (Cartea Oltului).

În 1929, are loc debutul său editorial cu volumele „Jurnal de sex” și „Poemul invectivă”, din cauza cărora va suporta rigorile legii, chiar cu detenție, sub acuzația de „pornografie”, fiind coleg de celulă la Văcărești cu celebrul criminal Berilă. Printre acuzatorii lui Bogza s-a numărat Nicolae Iorga.

Poem ulrtagiant

"Într-una din nopţile mele am făcut dragoste cu o servitoare Totul a fost pe neaşteptate – şi aproape fără voia mea
Era undeva într-un oraş murdar de provincie
Şi locuiam la prietenul meu din copilărie.
Într-o seară am rătăcit singur pe străzi – şi cândm-am întors Servitoarea făcea patul în camera mea
Era o servitoare tânără şi negricioasă
Mi-a spus că toţi ai casei sunt plecaţi în oraş la plimbare ..."

Volumul „Poemul invectivă

noriel.ro
Jurnal de Sex, Geo Bogza

În perioada 1836 -1937, călătorește în Spania și Franța, în calitate de ziarist, iar în 1937, îi apare volumul de poezii „Ioana Maria”.

Ioana Maria

Ioana Maria, tu esti acum departe,
tu ai vrut intotdeauna sa fii departe,
Ioana Maria.

Tu ai iubit marile pe care corabii
plutesc zile si nopti la intamplare,
si porturile unde se intorc pescuitorii de corali
tu le-ai iubit de asemeni,
munti acoperiti de zapezi, insule si orase necunoscute,
tot ce n-a fost aici si a fost departe,
tu ai iubit,
si departarile au cantat in tine asemeni unor harfe,
toate cantecele pamantului si ale marilor,
cantece pentru calatoriile fara sfarsit, pentru calatoriile fara urma
pentru toti cei ce se desprind de tarmuri si se duc departe,
si nici un cantec pentru departarea stelara din privirile mele,
cand ma uitam la tine si iti spuneam:
Ioana Maria, esti cea mai frumoasa floare din lume.

Între 1940-1944, este clasat printre autorii „cosmopoliți” și „degenerați” de către regimul antonescian, iar în 1945, poate din nou publica, alăturându-se noului regim, comunist.

În perioada 1952 – 1969, îndeplinește funcția de deputat în Marea Adunare Națională, și, după 3 ani de la intrarea în organismul legislativ unicameral al Republicii Populare Române, devine membru al Academiei Române și membru în Consiliul Național pentru Apărarea Păcii.

Cartea Oltului, de Geo Bogza

În 1971, este decorat cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, și în 1978, primește Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor.

Pe 14 septembrie 1993 moare la Spitalul Elias din București, la un an după fratele său, scriitorul Radu Tudoran.

Opera lui Geo Bogza:

Poeme:

  • Poemul invectivă – (1933);
  • Ioana Maria (17 poeme) – (1937);
  • Cântec de revoltă, de dragoste și de moarte – (1947);
  • Orion – (1976).

Reportaje:

  • Cartea Oltului – (1945);
  • Țări de piatră, de foc, de pământ – (1939);
  • Țara de piatră – (1946);
  • Oameni și cărbuni în Valea Jiului -(1947);
  • Veneam la vale -(1942).
Iarnă

În vale, copiii se dau pe gheaţă,
Câmpia e acoperită cu zăpadă.
Cerul - plumburiu.
Prin aer trec păsări negre.
La marginea satului se văd vânătorii.
Copacii sunt îngheţaţi şi stingheri.
Se pregăteşte o noapte geroasă.
Totul e rece şi alb,
Şi deşi mă aflu lângă Dunăre, pe Bărăgan,
Mă gândesc ce mare pictor a fost Breugel.

poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)

elefant.ro