Arhive Ion Hobana - EDUCAȚIA, încotro!?

25 ianuarie 1931 – 22 februarie 2011

“Fantezia m-a însoţit, într-adevăr, de-a lungul întregii mele vieţi, constituind imboldul şi suportul tuturor realizărilor mele, îndeosebi pe tărâmul literaturii.“

Interviu cu Ion Hobana

90 de ani de la nașterea fostului scriitor, ziarist și editor, Ion Hobana.

Debutând ca poet şi păstrând un lirism discret şi captivant în tot ce a scris, proză realistă sau ştiinţifico-fantastică, istorie literară, studii de ştiinţă popularizată etc., Hobana este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informaţiilor şi de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască şi să educe.

A fost un cunoscut cercetător al fenomenului OZN, președinte al Asociației pentru studiul fenomenelor aerospațiale neidentificate (ASFAN Romania).

Pentru întreaga activitate în domeniul SF-ului i s-au decernat Marele Premiu al Ministerului Culturii și Artei din Polonia (1973), Premiul Special „Aripile de aur ale fanteziei“ (1980) și Premiul World F (Brighton, 1984). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societé Européenne de Culture, Centre International Jules Verne, H. G. Wells Society, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.

După cum spunea el însuși, era persoana căreia “călătoriile extraordinare i-au marcat copilăria şi adolescenţa“.

A încercat să-și “plătească” datoria faţă de marele scriitor, Jules Verne, prin trei cărţi consacrate vieţii şi operei sale, prin mai multe traduceri, prin zeci de articole şi emisiuni de radio şi televiziune, prin participarea la colocvii, în ţară şi în străinătate.

Contribuția sa la dezvoltarea literaturii de ficțiune speculativă, din Romania, este majoră pe mai multe planuri.

Biografia lui Ion Hobana:

Ion Hobana, născut sub numele Aurelian Manta Roșie, la Sînnicolau Mare, a fost scriitor, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor și membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, specializat în analizarea literaturii știintifico-fantastice și teoretician al literaturii de anticipație.

Scriitorul este tatăl cunoscutului comentator sportiv de la TVR, Sorin Hobana.

Părinții săi au fost Antonia (Patrichi), profesoară, și Ion Manta Roșie, magistrat. A copilărit la Bârlad și a făcut școala primară la Alba Iulia și la Bârlad. Tot aici a absolvit și liceul Gheorghe Roșca Codreanu.

În 1955, și-a luat licența La Facultatea de Filologie a Universității din București cu o teză de doctorat despre Science-fiction, prima de acest fel din România.

A debutat cu versuri și recenzii în ziarul Păreri tutovene (1948), iar, în 1954, i-a apărut primul volum, Centru înaintaș, o plachetă de versuri pentru copii. A avut o activitate vastă în presa legată de literatura SF, iar scrierile sale au fost traduse în peste douăzeci de țări.

Înainte de a se consacra, cu precădere, SF-ului, a publicat volumele de versuri Caleidoscop (1958) și Orar de vacanță (1962) și romanul Sfârșitul vacanței (1960).

Caleidoscop

Când îl ridic înspre lumină
Și-n el privirea mi-o cufund,
Mărunte cioburi își îmbină
Sticlirea într-un joc rotund;

Iar când i-nvârt în palme trupul,
Mereu noi forme și culori
Se iscă izvorând din stupul
Amăgitoarelor comori ...

Am încerc at și eu în pagini
Frânturi de viață să îmbin,
În ritmuri, rime și imagini,
De la surâs pân-la suspin

De-aceea, isprăvind ăst op,
L-am botezat "Caleidoscop".

Debutul în gen datează din 1955, în revista Știință și Tehnică, cu povestirea Glasul mării. Au urmat nuvela Ultimul văl (1957), volumele de povestiri Oameni și stele (1963), Un fel de spațiu (1988) și Timp pentru dragoste (2009, Editura Bastion).

Oameni și stele
“Și deodată, în visul lui monoton interveni o schimbare.
Nefiresc de pământean, odinioară, pe “Nox”, el, cel dintîi coborîtor, întîlnise mirosul aspru al fînului abia cosit … Asta s-a petrecut însă foarte demult, pe cînd fusese tînăr, totuși și-aici ceva, ca un miros și o amintire, străbate încăperile, peste decenii. E ca atunci cînd trebuia să moară și-aproape-și blestema copilăria, căci mirosul acela al planetei a fost o cumplită otravă.” …

În ianuarie 2011, volumul de povestiri Timp pentru dragoste, apărut în 2009, la Editura Bastion, este preluat, ca ediție definitivă, de către integrala science fiction și fantasy Seniorii Imaginației (Editura Eagle), readucând pe copertă titlul Oameni și stele.

Două dintre povestirile sale au fost incluse în antologiile internaționale Twenty Houses of the Zodiac, respectiv The Penguin World Omnibus of Science Fiction.

El a fost, de asemenea, coscenarist la primul film polițist românesc, numit Portretul unui necunoscut, și autor al unei dramatizări dupa Omul invizibil al lui H. G. Welles, pusă în scenă, la București, în 1974.

A semnat numeroase prefațe și studii introductive pentru romane și culegeri de povestiri semnate de autori ca: Mark Twain, Edgar Allan Poe, Villiers de l’Isle-Adam, Emilio Salgari, Jack London, Herbert George Wells, Maurice Renard, Arthur Conan-Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem.

Moartea acestuia, la 22 februarie 2011, este regretată de toți oamenii de cultură din Bârlad.

Opera lui Ion Hobana:

Centrul înaintaș, București, 1954;
Petrică și ceasul vrăjit, București, 1957 (ed. II. 1970);
Ultimul val, București, 1957;
Caleidoscop, București, 1958 (ed. II, 1979);
Sfîrșitul vacanței, București, 1960 (ed. II, revazuta. 1969);
Orar de vacanță, București, 1962;
Oameni și stele, povestiri, București, 1963;
Imaginile imposibilului, filmul științifico-fantastic, București, 1968;
OZN – O sfidare pentru rațiunea umană, în colaborare cu J. Weverbergh, București, 1971;
UFO’s in East and West, I-II, în colaborare cu J. Weverbergh, 197l-l972;
Horea, poem, București, 1974 (ed. II, 1983);
20 000 de pagini în cautarea lui Jules Verne, București, 1979 (Ven-limila pagine alia ricerca di Jules Verne, Milano, 1981);
Science fiction. Autori, cărți, idei, I, București, 1983 (ed. II. Literatură de anticipație. Autori, cărți, idei, 1986);
Un fel de spațiu, povestiri, București, 1988;
Călătorie întreruptă, București;
- Traduceri:
S. Milialkov, Unchiul Steopa milițian, București, 1957, J. Verne, Insula cu elice, București, 1959 (ed. II, 1978; ed. in, 1986);
O zi din viața unui ziarist american, București, 1961;
Cele cinci sute de milioane ale Begumei, București, 1968 (ed. II, 1976);
Steaua Sudului. Țara diamantelor, București, 1973 (ed. II. 1984);
J. H. Rosny-Aine, Navigatorii infinitului, București, 1974;
A. S. Puskin. Poveste cu un pescar și un peștișor, București, 1975 (ed. II. 1982);
J. Verne, Șarpele de mare, București. 1976;
J. Allen Hynek, Experiența OZN, în colaborare cu P.-Gr. Nastase, CIuj-Napoca, 1978;
Cyrano de Bergerac, Statele Lunii, Statele Soarelui, pref. de ~, București, 1980.