Arhive etichete: înțelept grec

Poet din Grecia Antică

Theognis (cca. 548 – 544 î.Hr.)

Poet liric antic grec, originar din Megara (oraș antic în Attica, Grecia, la Golful Saronic vis-a-vis de insula Salamina, care a aparținut de Megara în vremuri străvechi, înainte să îi fie luată de Atena. Megara era unul dintre cele patru districte ale peninsulei Attica, împărțită între cei patru fii ai Regelui Pandion din mitologie, dintre care Nisos era conductăroul Megarei).

vegis.ro

Aristocrat, participant la viața politică, a trăit multă vreme în exil. S-au păstrat două cărți de Elogii moralizatoare, semnate cu numele său. Concepția despre lume a lui Theognis cuprinde admirația pentru vitejia celor de viță nobilă și disprețul față de mulțime. Poetul a reflectat în creația sa luptele sângeroase din perioada „revoluției” democratice, care s-a încheiat cu dispariția aristocrației și a condus la formarea societății antice. El însuși fiind un reprezentant al aristocrației, a fost exilat din orașul natal și a rătăcit prin diferite regiuni ale Greciei. Poetul și-a alinat pesimismul și tristețea, disprețul față de „demos – (denumire dată păturilor de oameni liberi dintr-un oraș, cu drepturi politice depline)”, față de „cei josnici”, cetățenii îmbogățiți și conducătorii lor „tirani”, scriind „elegii” scurte cu caracter politico-moralizator. Elegiile sunt adresate tânărului Cyrnus, pe care îl educă Theognis, inițiindu-l în principiile fundamentale ale eticii aristocratice și în morala panteonului tradițional grecesc. Lirica lui reprezintă, în istoria literaturii, unul dintre cele mai elocvente exemple ale disprețului aristocrației față de mulțime. A militat pentru consolidarea aristocrației și s-a exprimat împotriva căsătoriilor dintre aristocrați și reprezentanții „demosului”, în urma cărora „se tulbură natura cetățenilor” și se înrăutățește din punct de vedere biologic (teoria eugenică). Elegiile lui Theognis s-au bucurat de popularitate în rândurile aristocrației ateniene și au servit drept material pentru cântecele de petrecere. Culegerea care a ajuns până în zilele noastre reprezintă în esență o „antologie de petrecere”, conținând o multitudine de versuri.

floria.ro

Cugetările lui Theognis:

  • vinul, dacă nu-i băut cu măsură, îi face și pe înțelept, și pe nechibzuit la fel de nesocotiți;
  • când cupa veselă vă-ndeamnă, cuvinte-alese să rostiți;
  • vă las moștenire: nu faceți exces de zel, în toate alegeți măsura. Același îți va fi succesul, ca după multă străduință;
  • feriți-vă sufletul de certuri și de supărări;
  • nici măcar leul nu reușește mereu să se înfrupte din carne. Oricât ar fi de puternic, și pe el îl ajunge nevoia;

 

bestkids.ro

  • urăsc nevasta zvăpăiată și soțul nepotolit;
  • nu e bine ca nevasta tânără să aparțină unui soț bătrân, fiindcă, asemenea luntrii legate de corabie, ea nu se poate adapta mișcărilor pupei și nu are o ancoră sub ea, și rupându-și legăturile, adesori, noaptea, găsește un alt liman;
  • analizează de două sau de trei ori gândurile care-ți trec prin cap;
  • ghiftuiala dă naștere obrăzniciei, mai ales când fericirea dă peste omul prost, iar acesta este lipsit de o minte sănătoasă;
  • să pui la încercare purtarea prietenilor în diferite moduri, bagă mai ales de seamă cum se poartă fiecare la mânie;
  • este greu pentru omul cu minte să vorbească multă vreme cu un prost. Dar și să facă tot timpul ce este dincolo de puterile omenești.

melimeloparis.ro

evomag.ro

Bias din Priene

BIAS din PRIENE (642 – 577 i.Hr.)

Cugetări ale Lumii Antice:
Bias din Priene este prima figură, dintre cei șapte înțelepți ai Greciei.
Culegere literar artistice de citate, cugetări și aforisme din antichitate până în prezent.
cartepedia.ro
Pentru vizionarea filmulețului, click pe linkul de mai jos:
starshiners.ro

Cleobulos din Lindos (538 – 470 î.Hr.)

A fost unul dintre cei șapte înțelepți antici greci. S-a făcut remarcat prin forță fizică și frumusețe. A compus ghicitori și cântece. Din păcate, în prezent, operele lui nu mai există. A devenit celebru datorită cugetărilor sale. Ele au fost săpate în tăblițe de piatră și pe frontoanele templelor grecești, mai cu seamă la Del.

decathlon.ro

Cugetările lui Cleobulos:

  • Nu te umfla în pene la fericire și nu te umili în nenorocire;
  • Este în firea virtuții, nu și a viciului, să fugă de nedreptate;
  • Mărită-ți fiicele după vârstă când încă sunt fecioare, și după minte când sunt deja femei;
  • Ia-ți nevastă pe măsură;
  • Să-ți placă mai mult să asculți, decât să vorbești;
  • Stăpânește desfătarea;
  • Nu râde pe seama celor caraghioși că-ți vor deveni dușmani;
  • Nu-i disprețui pe cei săraci;
  • Trebuie să asculți, dar nu să tragi cu urechea;
  • Învață să suporți cu noblețe vicisitudinile sorții;
  • Nu te mângâia și nici nu te certa cu nevasta de față cu lumea: prima e semn de prostie, a doua de nebunie;
  • Nu săvârși nimic prin forță.

melkior.ro

Chilon din Sparta (596 – 528 î.Hr.)

Unul dintre cei șapte înțelepți greci (vezi Bias din Priene).

elefant.ro

A fost primul efor (nume dat în Sparta antică fiecăruia dintre cei cinci magistrați cu largi și importante atribuții în politica internă și externă a statului. Din ngr. éforos.) ales în Colegiul celor cinci efori – organul cel mai important al statului. Diogene Laertios (biograf al filosofilor greci) spunea că Chilon a conferit Colegiului o putere egală cu cea a regelui.

Previziunea lui Chilon i-a adus o glorie postumă însemnată. Chilon spunea despre insula Kythira, care se află lângă malurile Laconiei, că ar fi mai bine pentriu spartani dacă aceasta s-ar scufunda în mare. Chilon presimțea o amenințare permanentă la adresa Spartei din partea acestei insule. Viitorul a demonstrat că temerile lui nu erau neîntemeiate. Mai întâi, exilatul spartan Demarat l-a sfătuit pe Xerxes (fiul lui Darius cel Mare și al Atossei, s-a născut în jurul anului 520 î.Hr. Domnea peste o sută douăzeci și șapte de țări, de la India până în Etiopia. Devine suveran al Imperiului Persan în 486, la moartea tatălui său, Darius I) să stabilească aici un punct de oprire pentru corăbii, dar regele i-a refuzat sfatul. Mai târziu, în timpul războiului peloponeziac, Nicias/Nikias (politician și general atenian pe timpul războiului peloponezian. A fost membru al aristocrației ateniene. A moștenit o mare avere de la tatăl său, care a fost investită în minele de argint din jurul Muntele Laurium din Attica) a cucerit această insulă și a instalat aici o garnizoană ateniană. De pe această insulă, atenienii au pricinuit spartanilor multe pierderi. Se povestește că, odată, Solon a întrebat în ce condiții poate dobândi regele sau tiranul mai multă glorie. Pittakos/Pittacus din Mytilene a răspuns: „Atunci când supușii ajung să se teamă nu de el, ci pentru el„. Iar Chilon a răspuns astfel la această întrebare: „Treaba cârmuitorului nu e să se gândească la cele muritoare, ci la cele nemuritoare„.

bestkids.ro
melimeloparis.ro

Cugetările lui Chilon:

  • Serbează-ți nunta fără fast;
  • Întrebare: „Care casă e cea mai importantă?„. Chilon: „Casa care seamănă cu orașul cârmuit de rege.„;
  • Întrebare: „Ce îi deosebește pe oamenii educați de cei needucați?„. Chilon: „Speranțele promițătoare.„;
  • Întrebare: „Ce e cel mai greu?„. Chilon: „Să păstrezi un secret. Să-ți întrebuințezi cum se cuvine timpul liber. Să suporți o jignire.„;
  • Să nu crezi în ghicit;
  • Prețuiește timpul;
  • Virtutea constă în faptul că poți, cu ajutorul discernământului, să prevezi viitorul;
  • După faptă și răsplată;
  • Supune-te legilor;
  • La prietenii nefericiți grăbește-te mai tare decât la cei fericiți;
  • Când fratele lui Chilon s-a supărat pe el pentru că a devenit efor, acesta i-a răspuns: „Aceasta e fiindcă eu pot îndura nedreptatea, iar tu nu.„;
  • Când vorbești, nu da din mâini – acesta este un semn de nebunie;
  • Cine e puternic să fie și bun, ca să fie respectat și nu temut;
  • Mai bine să pierzi, decât să ai un câștig rău: de pe urma primei, suferi o dată, de pe urma celei de-a doua – pentru totdeauna;
  • E mai bun statul în care mai mulți ascultă de legi și mai puțin de oratori;
  • Nu-i huli pe cei morți. Respectă bătrânețea. Ai singur grijă de tine;
  • Nu-ți dori ceva peste puteri;
  • Aurul se încearcă pe piatră – nu există verificare mai bună. Cu ajutorul aurului se vede diferența dintre cei vrednici și cei nevrednici;
  • Nu-ți vorbi aproapele de rău, să n-auzi ceva ce nu te-ar bucura;
  • Nu te grăbi la drum;
  • Bucură-te de liniște;
  • Fii cumpătat la vorbă, mai ales la băutură;
  • În propria casă înveți cel mai bine să fii stăpân;
  • Să nu râzi de nenorocirea altuia;
  • Nu vorbi înainte să gândești.
lafetecochete.ro/
melkior.ro

Esop (cca 640 – cca 560 î.Hr.)

Înțelept antic grec, autor de fabule.

S-a născut în Frigia. Cea mai mare parte a vieții și-a petrecut-o ca sclav. Fiind eliberat, a fost trimis de Cresus (ultimul rege al Lidiei) la Delphi (Delphi/Delfi este un oraș în Grecia antică, casă a Oracolului delfic în mitologia greacă, dedicat zeului Apollo și locuit de nimfa Cassotis, care era venerată în întreaga lume antică. Vechii greci considerau Delphi ca fiind centrul universului.), unde a fost acuzat de blasfemie și aruncat de pe stânci. Fabulele sale, în număr de peste 400, s-au păstrat pentru multă vreme transmise prin viu grai ca exemple de înțelepciune adâncă. În Evul Mediu au fost răspândite transpuneri în proză ale compozițiilor lui Esop.

elefant.ro
vegis.ro

Cugetările lui Esop:

  • Recunoștința – semnul sufletului nobil;
  • În fața greutăților vieții trebuie să te înarmezi cu răbdare și cumpătare. În lume domnește răul;
  • Este de două ori mai greu să suporți jignirea venită din partea acelor oameni de la care te așteptai cel mai puțin că te vor jigni;
  • Mare sau mic, răul nu trebuie săvârșit;
  • Se spune că Hilon l-ar fi întrebat pe Esop: „Cu ce se ocupă Zeus?„. Esop a răspuns: „Le înalță pe cele mici și le coboară pe cele mari„;
  • Pentru oamenii fericiți, moartea nu e nici pe departe o povară, ci o binecuvântare;
  • Pentru oameni, munca e o desfătare;
  • Omul rău va face rău, indiferent de orice;
  • Este greu ca omul rău să se facă bun, și e ușor ca cel bun să devină rău;
  • Dacă banii sunt mulți – nu te bucura, dacă sunt puțini – nu te întrista;
  • Dacă cineva are noroc, nu-l invidia, ci bucură-te cu el, fiindcă astfel norocul lui devine și al tău; invidia mai mult rău îți face;
  • Dacă un om se apucă de două lucruri opuse unul altuia, atunci unul din ele n-o să-i reușească;
  • Dacă un lucru poate fi demonstrat prin fapte, atunci nu are rost să faci risipă de cuvinte;
  • Dacă nu poți evita moartea, cel puțin mori cu demnitate;
  • Trăiește cu ceea ce ai, iar prisosul de astăzi păstrează-l pentru mâine: mai bine să dăruiești dușmanilor, decât să cerșești de la prieteni;
  • De omul rău trebuie să te temi și să te ferești;
  • Este imposibil să-l îndrepți pe omul rău; el se poate schimba la exterior, dar nu și în purtări;
  • Adevărata comoară a oamenilor – puterea de muncă;
  • Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște;
  • Fiecare om cu treaba lui și fiecare treabă la vremea ei;
  • Când nenorocirea se abate asupra ta, privește în jur: sunt oameni a căror soartă e și mai grea decât a ta;
  • Cine se laudă de față de cei care-l cunosc, se face de râs pe bună dreptate;
  • Cu blândețe obții aproape întotdeauna mai mult, decât prin forță brută;
  • Înțelepții nu știu să vorbească cu regii: regilor trebuie să le vorbești fie cât se poate de puțin, fie cât se poate de plăcut;
  • Îngâmfatul și încăpățânatul se comportă după cum vrea, nu ascultă de sfaturile nimănui și devine repede victima propriilor erori;
  • Nu tot timpul anului e vară;
  • Nu te împrieteni cu cei care preferă noi prietenii celor vechi. Să știi: cum ne-au înșelat pe noi din pricina noilor iviți, la fel îi vor înșela și pe cei noi;
  • Nu trebuie să cauți nimic din ceea ce nu-ți este dat de la natură;
  • Să nu-ți fie rușine să înveți la o vârstă înaintată: mai bine să înveți mai târziu, decât niciodată;
  • Un cârmuitor la întrebat pe Esop de ce nu merg bogații la înțelepți, ci invers. Esop i-a răspuns: „Pentru că înțelepții știu ce le trebuie în viață, iar bogații nu – astfel nu s-ar fi îngrijit de strângerea avuțiilor, ci de acumularea de înțelepciune„;
  • Ambiția neobosită întunecă mintea omului și el nu mai vede pericolele care îl amenință;
  • De regi fie nu te apropii de loc, fie le spui doar ce le e pe plac;
  • Trei calamități există: focul, femeia și marea;
  • Cu o floare nu se face primăvară;
  • Este vai ș-amar de oameni când fiecare începe să ceară ce i se cuvine;
  • Relația cu statul trebuie să fie ca și cu focul: nici prea aproape, ca să nu te arzi, nici prea departe, ca să nu îngheți;
  • Fii bun cu nevasta ca să nu-și dorească să cunoască și alt bărbat;
  • Cea mai nefastă dintre pasiuni este lăcomia, fiindcă îl face pe om nechibzuit, obligându-l să lase deoparte pe cele sigure și să se repeadă după cele nesigure;
  • Nu privi la cum arăt, ci la cum gândesc. Nu întotdeauna cel slut e și prost;
  • Străduiește-te să fii cu minte, și nu bogat, fiindcă bogăția o poți pierde, dar chibzuința va fi mereu cu tine;
  • Străduiți-vă să adăugați frumuseții calități care durează;
  • Pasiunile sunt vătămătoare, fiindcă ele îl orbesc pe om;
  • Frica îl face pe om să cadă din lac în puț;
  • Soarta e schimbătoare și adesea se schimbă în mai rău;
  • Aceia pe care te bazezi pot muri, iar aceia de care te ferești te pot salva;
  • Ucigași nu sunt cei care fac pumnale, ci cei care se folosesc de tăișurile lor; la fel, pe mine nu clevetitorii mă vorbesc de rău, ci tu, dacă te folosești de clevetirea lor;
  • Un catâr indian își văzu imaginea în apa râului și se bucură de cât e de mare și frumos; porni în galop, scuturându-și coama, asemenea unui cal. Dar imediat își aminti că se trage dintr-un măgar și se opri pentru o clipă din goană și-și potoli trufia și înfumurarea;
  • Lupul a văzut cum păstorii mâncau o oaie, s-a apropiat și a zis: „Dacă aș fi făcut eu așa ceva, câtă gălăgie ați fi făcut!”;
  • Trebui să înveți atât din greșelile proprii, cât și din ale celorlalți;
  • Stăpânul îl trimise pe Esop la moară. Esop a întrebat: „De ce mă trimiți acolo?„. Acela a răspuns: „Ca să ai un rost pe lume„. „Atunci de ce, a întrebat Esop, nu-ți trimiți acolo copiii?„;
  • Convingerea e deseori mai eficace decât forța;
  • Esop a spus unui om frumos, dar desfrânat: „Poate că te îmbraci tu frumos, dar te dezbraci fără gust„;
  • Esop a fost întrebat ce anume este cel mai tare în om. „Rațiunea„, a răspuns el.
melkior.ro
carturesti.ro
vivre.ro

Bias din Priene (642 – 577 î.Hr.)

Se spune că Bias este cea mai bizară și misterioasă figură dintre cei șapte înțelepți ai Greciei (Cleobulus din Lindos, 600 î.Hr.; Solon, 638 – 558, î.Hr.; Chilon din Sparta, sec. al VI-lea î.Hr.; Bias din Priene; Thales din Milet, 640 – 550 î.Hr.; Pittacos din Mythilene, 640 – 568 î.Hr. și Periandru din Corint, sec. al VII-lea î.Hr.). Este posibil ca Bias să fi fost contemporan cu regele Cresus și martor al cuceririi de către perși a orașelor din Asia Mică.

melimeloparis.ro

În acea vreme, între Samos și Priene se purta un război de durată. În bătălia de la Drius, locuitorii din Priene au fost înfrânți de milesieni. Bias s-a deplasat la Samos și a reușit să rezolve conflictul în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În acest fel, acțiunile militare au încetat. În timpul celui de-al doilea război mesenian, Bias a răscumpărat câteva fetițe dintre prizonierii luați de spartani, le-a crescut ca pe propriile fiice și apoi le-a trimis acasă la părinți, dându-le chiat și zestre. La puțin timp după aceasta, pescarii atenieni au scos la mal un tripod din bronz cu inscripția „Înțeleptul„. Tatăl uneia dintre fetițe a luat cuvântul la adunarea poporului, a povestit despre fapta bună a filozofului și a declarat că înțeleptul nu poate fi decât acesta, și anume Bias. Adunarea poporului a fost de acord cu această declarație și tripodul i-a fost trimis. Bias, după ce a citit inscripția de pe tripod, a declarat că înțeleptul este zeul Apollo și nu a primimt cadoul. După o vreme, în timpul asediului regelui lidian, Alyattes, Bias și-a salvat orașul natal printr-un vicleșug, în urma căruia Alyattes a încheiat cu Priene o înțelegere de pace.

Fiind sfătuit de înțeleptul Bias, regele lidian Cresus a oprit pregătirile pentru construirea unei flote și a început să suțină relații de prietenie cu locuitorii insulelor ionice.

storel.ro

Când Priene a fost cucerit de perși, mulți dintre locuitori au început să părăsească în fugă orașul, străduindu-se să-și ia cu ei toate averile. Doar Bias era foarte liniștit. Locuitorii orașului au fost uimiți de purtarea calmă a filozofului și l-au întrebat de ce nu ia nimic cu sine, la care înțeleptul a răspuns cu celebra lui frază: „Tot ce am, eu port cu mine.„.

melkior.ro

Cugetările lui Bias:

  • Nu încuraja nesăbuința, iubește chibzuința;
  • Cucerește prin convingere, nu prin forță;
  • Majoritatea e rea;
  • Când ești sărac, ceargtă-i pe bogați doar nu te-ai îndatorat prea tare;
  • Tot ce am, eu port cu mine;
  • Nu te grăbi când vorbești, graba e semnul nebuniei;
  • Împarte-ți viața astfel ca și cum ai mai avea de trăit și puțin și mult;
  • La tinerețe fă-ți provizii de înțelepciune pentru bătrânețe, fiindcă nu există avuție mai de preț;
  • Când se desfată omul? Când are un câștig;
  • Când mai mulți se apucă de o treabă, nu-i a bine;
  • Autoritatea asupra poporului e mai mare atunci când legea sperie la fel ca un tiran;
  • Care este cel mai bun sfetnic? Timpul;
  • E mai bine să lămurești o ceartă între doi dușmani decât între doi prieteni, fiindcă se știe că după aceasta unul dintre prieteni îți va deveni dușman, iar unul dintre dușmani, prieten;
  • Cea mai bună casă e aceea în care stăpânul se poartă la fel de liber, după cum o face și în afara ei – după voia legii. Iubește discernământul;
  • La întrebarea: „Ce ocupație îndrăgește omul?„, Bias a răspuns: „Câștigul ușor„. La întrebarea: „Ce este greu?”, Bias a răspuns: „Să suporți cu noblețe trecerea la mai rău„. La întrebarea: „Ce este omului plăcut?”, Bias a răspuns: „Speranța„;
  • Trebuie să te privești în oglindă, și dacă arăți foarte bine, fă fapte foarte bune, iar dacă arăți rău, îndreaptă-ți defectul de la natură printr-o purtare cuviincioasă;
  • Nu fii nici prost, nici rău;
  • Nu te grăbi să te apuci de treabă, dar odată ce te-ai apucat, fii statornic;
  • Pe cel nevrednic nu-l lăuda că e bogat;
  • Doar un suflet bolnav se poate simți atras de cele imposibile și poate fi surd la nenorocirea altuia;
  • Nefericit e acela care nu poate suporta nefericirea;
  • De pe urma conducătorului lipsit de minte, țara nu are niciun folos;
  • Despre zei să spui că există;
  • Cel care înoată pe puntea corabiei, nu se află nici printre cei vii, nici printre cei morți;
  • Cauza oricărui succes caut-o la zei, și nu în tine însuți;
  • Puterea omului se trage de la natură, știința de a vorbi spre binele țării vine din suflet și din discernământ, iar bogăția e pentru mulți rezultatul purei întâmplări;
  • Ascultă mai mult și vorbește când se cuvine;
  • Gândește-te bine ce faci;
  • Cei răi sunt peste tot în majoritate;
  • Regele sau tiranul dobândește slavă când dă primul exemplu de supunere în fața legii.
melimeloparis.ro evomag.ro