Arhive etichetă: grecia antică

Poet din Grecia Antică

Theognis (cca. 548 – 544 î.Hr.)

Poet liric antic grec, originar din Megara (oraș antic în Attica, Grecia, la Golful Saronic vis-a-vis de insula Salamina, care a aparținut de Megara în vremuri străvechi, înainte să îi fie luată de Atena. Megara era unul dintre cele patru districte ale peninsulei Attica, împărțită între cei patru fii ai Regelui Pandion din mitologie, dintre care Nisos era conductăroul Megarei).

vegis.ro

Aristocrat, participant la viața politică, a trăit multă vreme în exil. S-au păstrat două cărți de Elogii moralizatoare, semnate cu numele său. Concepția despre lume a lui Theognis cuprinde admirația pentru vitejia celor de viță nobilă și disprețul față de mulțime. Poetul a reflectat în creația sa luptele sângeroase din perioada „revoluției” democratice, care s-a încheiat cu dispariția aristocrației și a condus la formarea societății antice. El însuși fiind un reprezentant al aristocrației, a fost exilat din orașul natal și a rătăcit prin diferite regiuni ale Greciei. Poetul și-a alinat pesimismul și tristețea, disprețul față de „demos – (denumire dată păturilor de oameni liberi dintr-un oraș, cu drepturi politice depline)”, față de „cei josnici”, cetățenii îmbogățiți și conducătorii lor „tirani”, scriind „elegii” scurte cu caracter politico-moralizator. Elegiile sunt adresate tânărului Cyrnus, pe care îl educă Theognis, inițiindu-l în principiile fundamentale ale eticii aristocratice și în morala panteonului tradițional grecesc. Lirica lui reprezintă, în istoria literaturii, unul dintre cele mai elocvente exemple ale disprețului aristocrației față de mulțime. A militat pentru consolidarea aristocrației și s-a exprimat împotriva căsătoriilor dintre aristocrați și reprezentanții „demosului”, în urma cărora „se tulbură natura cetățenilor” și se înrăutățește din punct de vedere biologic (teoria eugenică). Elegiile lui Theognis s-au bucurat de popularitate în rândurile aristocrației ateniene și au servit drept material pentru cântecele de petrecere. Culegerea care a ajuns până în zilele noastre reprezintă în esență o „antologie de petrecere”, conținând o multitudine de versuri.

floria.ro

Cugetările lui Theognis:

  • vinul, dacă nu-i băut cu măsură, îi face și pe înțelept, și pe nechibzuit la fel de nesocotiți;
  • când cupa veselă vă-ndeamnă, cuvinte-alese să rostiți;
  • vă las moștenire: nu faceți exces de zel, în toate alegeți măsura. Același îți va fi succesul, ca după multă străduință;
  • feriți-vă sufletul de certuri și de supărări;
  • nici măcar leul nu reușește mereu să se înfrupte din carne. Oricât ar fi de puternic, și pe el îl ajunge nevoia;

 

bestkids.ro

  • urăsc nevasta zvăpăiată și soțul nepotolit;
  • nu e bine ca nevasta tânără să aparțină unui soț bătrân, fiindcă, asemenea luntrii legate de corabie, ea nu se poate adapta mișcărilor pupei și nu are o ancoră sub ea, și rupându-și legăturile, adesori, noaptea, găsește un alt liman;
  • analizează de două sau de trei ori gândurile care-ți trec prin cap;
  • ghiftuiala dă naștere obrăzniciei, mai ales când fericirea dă peste omul prost, iar acesta este lipsit de o minte sănătoasă;
  • să pui la încercare purtarea prietenilor în diferite moduri, bagă mai ales de seamă cum se poartă fiecare la mânie;
  • este greu pentru omul cu minte să vorbească multă vreme cu un prost. Dar și să facă tot timpul ce este dincolo de puterile omenești.

melimeloparis.ro

evomag.ro

Bias din Priene

BIAS din PRIENE (642 – 577 i.Hr.)

Cugetări ale Lumii Antice:
Bias din Priene este prima figură, dintre cei șapte înțelepți ai Greciei.
Culegere literar artistice de citate, cugetări și aforisme din antichitate până în prezent.
cartepedia.ro
Pentru vizionarea filmulețului, click pe linkul de mai jos:
starshiners.ro

Anacharsis (638 – 559 î.Hr.)

Înțelept scit, sosit în Grecia în vremea lui Solon, împreună cu prietenul său Toxaricom. I se atribuie inventarea roții olarului, a ancorei și a jocului de table. A călătorit mult. A fost ucis de fratele său, Saulios.

somproduct.ro
melimeloparis.ro

Cugetările lui Anacharsis:

  • Vița-de-vie dă trei roade: ciorchinele desfătării, ciorchinele beției și ciorchinele dezgustului;
  • Omul rău seamănă cu cărbunele: dacă nu te arde, te murdărește;
  • Mai bine să ai un singur prieten de preț, decât mulți și lipsiți de valoare;
  • Care corăbii sunt cele mai sigure?” a fost întrebat Anacharsis. El a răspuns: „Cele trase la mal„;
  • Fiind întrebat cum să nu devii bețiv, el răspunse: „Să-ți imaginezi un bețiv în toată urâțenia lui„;
  • La întrebarea care sunt mai mulți, cei vii sau cei morți, el răspunse cu o întrebare: „Dar pe cei care înoată unde să-i socotesc?„;
  • La întrebarea ce are omul bun și rău în același timp, Anacharsis a răspuns: „Limba„;
  • Prima cupă ține de sete, a doua aduce bucurie, a treia, desfătare, iar a patra, nebunie;
  • Piața este un loc special unde oamenii se pot înșela și fura unul pe altul;
  • Uimitor cum la începutul ospățului se bea din cupe mici, apoi, cu burta plină, din cupe mari;
  • Aflând că grosimea scândurilor din care se face o corabie e de patru degete, Anacharsis a spus că marinarii navighează la patru degete de moarte.
melkior.ro
marionnaud.ro

Periandru din Corint (666 – 586 î.Hr.)

chilipirul-zilei.ro/

Unul din cei șapte înțelepți antici greci. A condus Corintul vreme de 40 de ani. A continuat politica tatălui său, Cripselles, îndreptată împotriva aristocrației ereditare. A introdus baterea monedei subautoritatea statului, taxele vamale, a desfășurat un program vast de construcții, a ridicat edificii arhitectonice impresionante. În vremea lui, au fost lichidate rămășițele gentilice, au fost create tribunale teritoriale și o armată de mercenari. A introdus controlul asupra veniturilor populației, interdicția adunărilor în grupuri în piețe, organizarea de cantine sociale și sărbători fastuoase, a introdus o lege împotriva luxului.

vegis.ro
libris.ro

Cugetările lui Periandru:

  • Fii gata să mori pentru țară;
  • Fii măsurat în fericire și chibzuit în nefericire;
  • Așteaptă vremea favorabilă;
  • Dacă ai făcut o greșeală, îndreapt-o;
  • Fii statornic cu prietenii, chiar și în nefericire;
  • Cine vrea să cârmuiască în liniște, să se apere nu cu cai, ci cu dragostea tuturor;
  • Lăcomia de bani e dezgustătoare;
  • Fiind întrebat de ce continuă să rămână conducător, Periandru a răspuns: „Pentru că abdicarea e la fel de periculoasă ca detronarea„;
  • Să pedepsești nu doar fapta, ci și intenția;
  • Cârmuirea cu ajutorul poporului e mai bună decât tirania;
  • Desfătarea e trecătoare – cinstea nemuritoare;
  • Ascunde-ți nefericirea ca să nu-ți bucuri dușmanii;
  • Nu trebuie să faci nimic de dragul banilor;
  • Chibzuiește totul din vreme;
  • Nechibzuința e dăunătoare;
  • Liniștea e minunată;
  • Nu dezvălui ce-i secret;
  • În exercițiu stă totul;
  • Care este temeiul tuturor? Timpul;
  • Ce este cel mai de preț? Bunul simț;
  • Ce este libertatea? O conștiință curată;
  • Îndeplinește ce-ai promis.
alcooldiscount.ro
viata-altfel.ro

Chilon din Sparta (596 – 528 î.Hr.)

Unul dintre cei șapte înțelepți greci (vezi Bias din Priene).

elefant.ro

A fost primul efor (nume dat în Sparta antică fiecăruia dintre cei cinci magistrați cu largi și importante atribuții în politica internă și externă a statului. Din ngr. éforos.) ales în Colegiul celor cinci efori – organul cel mai important al statului. Diogene Laertios (biograf al filosofilor greci) spunea că Chilon a conferit Colegiului o putere egală cu cea a regelui.

Previziunea lui Chilon i-a adus o glorie postumă însemnată. Chilon spunea despre insula Kythira, care se află lângă malurile Laconiei, că ar fi mai bine pentriu spartani dacă aceasta s-ar scufunda în mare. Chilon presimțea o amenințare permanentă la adresa Spartei din partea acestei insule. Viitorul a demonstrat că temerile lui nu erau neîntemeiate. Mai întâi, exilatul spartan Demarat l-a sfătuit pe Xerxes (fiul lui Darius cel Mare și al Atossei, s-a născut în jurul anului 520 î.Hr. Domnea peste o sută douăzeci și șapte de țări, de la India până în Etiopia. Devine suveran al Imperiului Persan în 486, la moartea tatălui său, Darius I) să stabilească aici un punct de oprire pentru corăbii, dar regele i-a refuzat sfatul. Mai târziu, în timpul războiului peloponeziac, Nicias/Nikias (politician și general atenian pe timpul războiului peloponezian. A fost membru al aristocrației ateniene. A moștenit o mare avere de la tatăl său, care a fost investită în minele de argint din jurul Muntele Laurium din Attica) a cucerit această insulă și a instalat aici o garnizoană ateniană. De pe această insulă, atenienii au pricinuit spartanilor multe pierderi. Se povestește că, odată, Solon a întrebat în ce condiții poate dobândi regele sau tiranul mai multă glorie. Pittakos/Pittacus din Mytilene a răspuns: „Atunci când supușii ajung să se teamă nu de el, ci pentru el„. Iar Chilon a răspuns astfel la această întrebare: „Treaba cârmuitorului nu e să se gândească la cele muritoare, ci la cele nemuritoare„.

bestkids.ro
melimeloparis.ro

Cugetările lui Chilon:

  • Serbează-ți nunta fără fast;
  • Întrebare: „Care casă e cea mai importantă?„. Chilon: „Casa care seamănă cu orașul cârmuit de rege.„;
  • Întrebare: „Ce îi deosebește pe oamenii educați de cei needucați?„. Chilon: „Speranțele promițătoare.„;
  • Întrebare: „Ce e cel mai greu?„. Chilon: „Să păstrezi un secret. Să-ți întrebuințezi cum se cuvine timpul liber. Să suporți o jignire.„;
  • Să nu crezi în ghicit;
  • Prețuiește timpul;
  • Virtutea constă în faptul că poți, cu ajutorul discernământului, să prevezi viitorul;
  • După faptă și răsplată;
  • Supune-te legilor;
  • La prietenii nefericiți grăbește-te mai tare decât la cei fericiți;
  • Când fratele lui Chilon s-a supărat pe el pentru că a devenit efor, acesta i-a răspuns: „Aceasta e fiindcă eu pot îndura nedreptatea, iar tu nu.„;
  • Când vorbești, nu da din mâini – acesta este un semn de nebunie;
  • Cine e puternic să fie și bun, ca să fie respectat și nu temut;
  • Mai bine să pierzi, decât să ai un câștig rău: de pe urma primei, suferi o dată, de pe urma celei de-a doua – pentru totdeauna;
  • E mai bun statul în care mai mulți ascultă de legi și mai puțin de oratori;
  • Nu-i huli pe cei morți. Respectă bătrânețea. Ai singur grijă de tine;
  • Nu-ți dori ceva peste puteri;
  • Aurul se încearcă pe piatră – nu există verificare mai bună. Cu ajutorul aurului se vede diferența dintre cei vrednici și cei nevrednici;
  • Nu-ți vorbi aproapele de rău, să n-auzi ceva ce nu te-ar bucura;
  • Nu te grăbi la drum;
  • Bucură-te de liniște;
  • Fii cumpătat la vorbă, mai ales la băutură;
  • În propria casă înveți cel mai bine să fii stăpân;
  • Să nu râzi de nenorocirea altuia;
  • Nu vorbi înainte să gândești.
lafetecochete.ro/
melkior.ro