Arhive Arthur Gorovei - EDUCAȚIA, încotro!?

19 februarie 1864 – 19 martie 1951

157 ani de la nașterea academicianului, folcloristului și etnografului, Arthur Gorovei.

ARTUR GOROVEI a fost una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti. Şi-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat în volume de referinţă.

CE ESTE FOLKLORUL
“În amurgul senin al unei zile de vară, pe malul unui lac, sub ramurile parfumate ale unui teiu care-și lăcrămează petalele, un om cu o vastă cultură enciclopedică, un savant înarmat cu toată știința veacului, contemplează natura. …”

Noțiuni de folklor, de Arthur Gorovei

Cimiliturile românilor, de Arthur Gorovei

Biografia lui Arthur Gorovei:

Arthur Gorovei, născut la Fălticeni, Principatele Unite, a fost academician român, folclorist și etnograf.

Născut la Fălticeni, învață la școala sătească din Rădăuți-Prut, urmând clasele primare și gimnaziul la Fălticeni, de unde trece apoi la Institutele Unite din Iași, de unde își ia bacalaureatul.

În 1898, publică culegerea Cimiliturile românilor, cel dintâi corpus de texte al acestei specii, apoi Datinile noastre de naştere (1909), Datinile noastre de nuntă (1910), Credinţi şi superstiţii ale poporului român (1915), Descântecele românilor (1931), Noţiuni de folclor (1933), Ouăle de Paşti (1937).

Datinile noastre la naștere
“Mulţi spun că neamul nostru românesc este împărţit în două clase, dacă nu duşmane, dar măcar cu totul străine una de cealaltă, aşa de străine, ca şi cum ar fi două popoare deosebite: lumea de la ţară şi cea de la oraşe.
Mulţi spun aceste vorbe numai pentru că le-au auzit de la alţii; dar
prea puţini sunt convinşi că ceea ce spun este aşa. Lumea e făcută mai mult din oameni cărora le vine la îndemână să primească de-a gata orice opinii, oricât de îndrăzneţe, şi să se facă propovăduitorii unor teorii pe
care le-au bătut ieri, cu toată înverşunarea, şi pe care le susţin astăzi, pentru că sunt la modă.
Realitatea este aceasta: între lumea din sate şi cea din oraşe nu-i nimic comun. Aceste două popoare gândesc deosebit, trăiesc fiecare alt fel de viaţă şi are fiecare alt fel de aspiraţii.
Pentru cei cari cunosc viaţa poporului nostru, aceasta este o axiomă, iar studiul datinilor noastre este singurul izvor din care se poate căpăta această convingere. …”

Datinile noastre la naștere și la nuntă, de Arthur Gorovei

Credinți despre animale
“… 20. Se povestește despre fete sau băieți lebede; despre străbuni în formă animală, sau cari aveau urechile etc. de animal; sau despre femei care au născut animale, în loc de copii?

Despre femei care au născut animale sunt multe povești.
Despre Sf, Cristofor se spune că era cu cap de câine.
Se povestește că unele femei nasc, în loc de copii, purcei, care se numesc crasnic, adică drac; aceștia chiar cum se nasc încep a țipa și a fugi prin casă. Babele dau foc la sobă, fac jăratec mult, și iau pe crasnic la goană prin casă, și el, neavând alt loc de scăpare, sare în sobă, unde se arde (Perieni) …”

Credinți și superstiții ale poporului Român, de Arthur Gorovei

În 1899, a fost ales vicepreşedinte al Societăţii Americane de Folclor din Chicago.

Licențiat în Drept la Universitatea din Iași, devine magistrat până în 1903, apoi practică meseria de avocat la Fălticeni. A fost Prefect al județului Suceava și Primar al orașului Fălticeni.

Ales membru corespondent al Academiei Române, în 1915, primește titlul de Doctor Honoris Causa de la Universitatea din Cernăuți și devine Senator din partea Partidului Legionar.

În 1892, a fondat revista de folclor “Șezătoarea“, care a apărut regulat timp de 26 de ani. Ultimul număr, scos în anul 1931, cuprinde indicele analitic și alfabetic al celor 25 de volume ale acestei importante reviste.