Se spune că Bias este cea mai bizară și misterioasă figură dintre cei șapte înțelepți ai Greciei (Cleobulus din Lindos, 600 î.Hr.; Solon, 638 – 558, î.Hr.; Chilon din Sparta, sec. al VI-lea î.Hr.; Bias din Priene; Thales din Milet, 640 – 550 î.Hr.; Pittacos din Mythilene, 640 – 568 î.Hr. și Periandru din Corint, sec. al VII-lea î.Hr.). Este posibil ca Bias să fi fost contemporan cu regele Cresus și martor al cuceririi de către perși a orașelor din Asia Mică.

În acea vreme, între Samos și Priene se purta un război de durată. În bătălia de la Drius, locuitorii din Priene au fost înfrânți de milesieni. Bias s-a deplasat la Samos și a reușit să rezolve conflictul în condiții satisfăcătoare pentru toate părțile. În acest fel, acțiunile militare au încetat. În timpul celui de-al doilea război mesenian, Bias a răscumpărat câteva fetițe dintre prizonierii luați de spartani, le-a crescut ca pe propriile fiice și apoi le-a trimis acasă la părinți, dându-le chiat și zestre. La puțin timp după aceasta, pescarii atenieni au scos la mal un tripod din bronz cu inscripția “Înțeleptul“. Tatăl uneia dintre fetițe a luat cuvântul la adunarea poporului, a povestit despre fapta bună a filozofului și a declarat că înțeleptul nu poate fi decât acesta, și anume Bias. Adunarea poporului a fost de acord cu această declarație și tripodul i-a fost trimis. Bias, după ce a citit inscripția de pe tripod, a declarat că înțeleptul este zeul Apollo și nu a primimt cadoul. După o vreme, în timpul asediului regelui lidian, Alyattes, Bias și-a salvat orașul natal printr-un vicleșug, în urma căruia Alyattes a încheiat cu Priene o înțelegere de pace.

Fiind sfătuit de înțeleptul Bias, regele lidian Cresus a oprit pregătirile pentru construirea unei flote și a început să suțină relații de prietenie cu locuitorii insulelor ionice.

Când Priene a fost cucerit de perși, mulți dintre locuitori au început să părăsească în fugă orașul, străduindu-se să-și ia cu ei toate averile. Doar Bias era foarte liniștit. Locuitorii orașului au fost uimiți de purtarea calmă a filozofului și l-au întrebat de ce nu ia nimic cu sine, la care înțeleptul a răspuns cu celebra lui frază: “Tot ce am, eu port cu mine.“.

Cugetările lui Bias:

• Nu încuraja nesăbuința, iubește chibzuința;
• Cucerește prin convingere, nu prin forță;
• Majoritatea e rea;
• Când ești sărac, ceargtă-i pe bogați doar nu te-ai îndatorat prea tare;
• Tot ce am, eu port cu mine;
• Nu te grăbi când vorbești, graba e semnul nebuniei;
• Împarte-ți viața astfel ca și cum ai mai avea de trăit și puțin și mult;
• La tinerețe fă-ți provizii de înțelepciune pentru bătrânețe, fiindcă nu există avuție mai de preț;
• Când se desfată omul? Când are un câștig;
• Când mai mulți se apucă de o treabă, nu-i a bine;
• Autoritatea asupra poporului e mai mare atunci când legea sperie la fel ca un tiran;
• Care este cel mai bun sfetnic? Timpul;
• E mai bine să lămurești o ceartă între doi dușmani decât între doi prieteni, fiindcă se știe că după aceasta unul dintre prieteni îți va deveni dușman, iar unul dintre dușmani, prieten;
• Cea mai bună casă e aceea în care stăpânul se poartă la fel de liber, după cum o face și în afara ei – după voia legii. Iubește discernământul;
• La întrebarea: “Ce ocupație îndrăgește omul?“, Bias a răspuns: “Câștigul ușor“. La întrebarea: “Ce este greu?”, Bias a răspuns: “Să suporți cu noblețe trecerea la mai rău“. La întrebarea: “Ce este omului plăcut?”, Bias a răspuns: “Speranța“;
• Trebuie să te privești în oglindă, și dacă arăți foarte bine, fă fapte foarte bune, iar dacă arăți rău, îndreaptă-ți defectul de la natură printr-o purtare cuviincioasă;
• Nu fii nici prost, nici rău;
• Nu te grăbi să te apuci de treabă, dar odată ce te-ai apucat, fii statornic;
• Pe cel nevrednic nu-l lăuda că e bogat;
• Doar un suflet bolnav se poate simți atras de cele imposibile și poate fi surd la nenorocirea altuia;
• Nefericit e acela care nu poate suporta nefericirea;
• De pe urma conducătorului lipsit de minte, țara nu are niciun folos;
• Despre zei să spui că există;
• Cel care înoată pe puntea corabiei, nu se află nici printre cei vii, nici printre cei morți;
• Cauza oricărui succes caut-o la zei, și nu în tine însuți;
• Puterea omului se trage de la natură, știința de a vorbi spre binele țării vine din suflet și din discernământ, iar bogăția e pentru mulți rezultatul purei întâmplări;
• Ascultă mai mult și vorbește când se cuvine;
• Gândește-te bine ce faci;
• Cei răi sunt peste tot în majoritate;
• Regele sau tiranul dobândește slavă când dă primul exemplu de supunere în fața legii.