Arhive pe categorii: Scriitorul de duminică

Personalități românești ale căror zi de naștere este DUMINICA

GRIGORE VIERU

14 februarie 1935 – 18 ianuarie 2009

86 ani de la nașterea lui Grigore Vieru.

Grigore Vieru, fost poet român din Republica Moldova, s-a născut la Prerîta, județul Hotin, Regatul României, și a murit la Chișinău, Republica Moldova. În 1993, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

O, ce frumoși ne sunt părinții, părinții mei, părinții tăi! Așa frumoși sunt numai sfinții.
O, ce frumoși ne sunt părinții, părinții mei, părinții tăi! Așa frumoși sunt numai sfinții.

Frumoasă-i limba noastră

Pe ramul verde tace
O pasăre măiastră,
Cu drag şi cu mirare
Ascultă limba noastră

De-ar spune şi cuvinte
Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Din limba sfântă-a noastră.

Bunica

Tot mai mică, tot mai mică,
Cât o floare, o furnică,
Cât o lacrimă sub soare…
De ce oare, de ce oare?!
kalapod.net

Satul meu

Satul nostru-i mare tare,
Satul nostru capăt n-are.
Până la bunicul Petru
Este cam vreun kilometru
Până la unchiul Andrei
Kilometri sunt vreo trei.
Nu-i cunosc pe cei din vale,
Dă-i salut pe toţi în cale –
(Satul meu)
Primăvara

Iese iarba luminoasă,
Rândunica vine-acasă.
Cald e soarele-n câmpie
Ca un ou de ciocârlie.

Vara

Copt e bobul grâului:
Poama vrăbiuţelor!
Dulce floarea teiului:
Grâul albinuţelor
Toamna

Bate toamna nucile,
Aureşte frunzele,
Îndulceşte merele…
Ce eşti trist, măi greier?!
carturesti.ro
Iarna

Fuga-fuga,
Cu fuguţa,
Iese-afară
Săniuţa!
Ninge, ninge, ninge, ninge,
Şi-a rămas
În pom o minge!
Puişorii

– Pui golaşi cum staţi în cuiburi
Fără plăpumioare?
– Ne învelim cu ale mamei
Calde aripioare.
– Dar când mama nu-i acasă
Şi ploiţă cerne?
– Ne învelim atunci cu frunza
Ramurii materne.
– Dacă n-o să vină mama
Şi-o să cadă frunza?
– Cum să nu mai vină mama?
– Cum să cadă frunza?â
Hultanul

Într-o zi pe sus hultanul
Îl făcea pe-aeroplanul.
Lângă un coteţ tihnit
Puii i-au strigat în cor:
„Nu te fă… Că n-ai motor!”
Şi-au fugit.
Puiul

– Ce ai, puiu? Nu vrei mei?!
– Am pierdut pe fraţii mei.
– Cum arată?
– Tot gălbui!
– Cum îi cheamă?
– Pui-pui-pui!
Războiul imaginar este mai rău decât cel real, pentru că nu are capăt.
Războiul imaginar este mai rău decât cel real, pentru că nu are capăt.
Iedul

Iedului îi cresc corniţe:
Două vârfuri de peniţe
Şi cu ele, ca băieţii,
Iscăleşte toţi pereţii.
Vaca

Are coarne cumincioare
Şi copite liniştite.
Ce mănâncă? Iarbă-adâncă!
Ce ne-aduce? Lapte dulce!

Ursul

Ursul prin pădure umblă,
Ursuleţul stă la umbră
Şi bea apă din urcior.
– Ce căldură! Mor-mor-mor!
Racul

Racul este croitor,
Meşter bun şi silitor.
Coase fuste la răţuşte,
Băsmăluţe la broscuţe.

Furnica

Suie frunza, urcă ram:
„Tare mult de lucru am!”
Trece valea, trece coasta:
„Tare-i scurtă viaţa asta!”
Purcelul

Stă purcelul jos în paie:
„Sunt murdar. Murdar de tot.
Trebuie să-mi fac o baie”
Şi s-a dus s-o facă-n glod.
edenboutique.ro/
Grăuraşul

Grăuraşul a mâncat
Un grăunte îngheţat.
Şi tot strigă ziua toată:
„Am mâncat o îngheţată”.
Gâsca

Gâscă, gâscă, ga-ga-ga!
Ce tot strigi, nu mai striga,
Că te-aude vulpea rea
Şi-o să vină să te ia!
Albinuţa

– Albinuţă mititea,
Semeni cu măicuţa mea,
Semeni cu măicuţa mea!
– Drept, copile, tot aşa,
Aleargă şi maica ta,
Aleargă şi maica ta!
– Albinuţă, cum lucrezi?
Colo-n stup nimic nu vezi,
Colo-n stup nimic nu vezi!
– Fagurul şi cu mierea
Luminează casa mea!
Luminează casa mea!
Albina, a doua variantă

Zum-zum-zum, cu mare zor,
Unde vreau acolo zbor.
Nu mă-ntreabă nici un om
Ce caut la el în pom.
Grigore Vieru
Grigore Vieru
Mi-e dor de tine, mamă

Sub stele trece apa
Cu lacrima de-o samă,
Mi-e dor de-a ta privire,
Mi-e dor de tine, mamă.

Măicuţa mea: grădină
Cu flori, cu nuci şi mere,
A ochilor lumină,
Văzduhul gurii mele!

Măicuţo, tu: vecie,
Nemuritoare carte
De dor şi omenie
Şi cântec fără moarte!

Vânt hulpav pom cuprinde
Şi frunză o destramă.
Mi-e dor de-a tale braţe,
Mi-e dor de tine, mamă.

Tot cască leul iernii
Cu vifore în coamă.
Mi-e dor de vorba-ţi caldă,
Mi-e dor de tine, mamă.

O stea mi-atinge faţa
Ori poate-a ta năframă.
Sunt alb, bătrân aproape,
Mi-e dor de tine, mamă.
Boc-boc-boc

Boc-boc-boc!
Ploaia în umbrelă bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în asfalturi bate:
– Pot să intru?
– Nu se poate!
Boc-boc-boc!
Ploaia în ţărână bate:
– Pot să intru?
– Da! Se poate!
libris.ro
Tu iarbă, tot ai mamă?

Tu, iarbă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înverzeşti,
De ea îţi aminteşti.

Tu, floare, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când înfloreşti,
De ea îţi aminteşti.

Tu, steauă, tot ai mamă?
De ai – de bună seamă:
Atunci când te iveşti,
De ea îţi aminteşti.
Mă rog de tine

Mă rog de tine, ploaie,
Când zbori către planete,
Stropeşte gura mamei
Şi-o apără de sete.

Mă rog de tine, codru,
Căci anii tăi tot fi-vor!
Cuprinde-i cald fiinţa
Şi-o apără de vifor.

Mă rog de tine, iarbă,
Mângâie-i talpa goală
Şi sărea grea din oase
Şi-o apără de boală.

Mă rog de tine, munte,
Cât zboru-o să mă poarte
Sărută ochii mamei
Şi-i apără de moarte.
Grigore Vieru și Mihai Eminescu
Grigore Vieru și Mihai Eminescu
Făptura mamei

Uşoară, maică, uşoară,
C-ai putea să mergi călcând
Pe seminţele ce zboară
Între ceruri şi pământ!

În priviri c-un fel de teamă,
Fericită totuşi eşti –
Iarba ştie cum te cheamă,
Steaua ştie ce gândeşti.
Iată vine Anul Nou

– Bună vreme, moş Martine!
– Bună vreme, măi copile!
– Încotro cu noaptea-n cap?
– La oraş, să-mi iau un brad!
– Bradul un’ să-l pui, mă rog?!
– În pădure, în bârlog!
– Păi, în codru brazi nu ai?!
– Am, dă-mi pare rău să-i tai!

Ghicitoare fără sfârşit
Băieţaşul din ochii mamei
De ce?
Mulţumim pentru pace
Graiul meu
Măi române
Satele Moldovei
Iese tata la balcon
Unde fugi tu, valule?
Două mere
Cântecul soarelui
Greieraşul
Greieraşul, a doua variantă
La şcoala iepuraşilor
Cum se spală ariciorii
Mama, a doua variantă
Rândunică-rândunea
Cântecul puiuşorului de melc
Cucul şi cocoşul
Stea-stea, logostea
Telefonul păsăruicii
Poezia cocoşului
Pisicul la şcoală
Toba ariciului
Prietenul
Oul
Fraga
Ploaia
Curcubeul, a doua variantă
Papuceii sfădăuşi
Trompeta
Curcanul
Di-di-di
Cântec despre alb
Bradul
Cântecul broscuţelor
Ursuleţul
Cântecul ochilor
Numărătoare
Fluturaşii
Melcul
Melcul, a doua variantă
Albinuţa, a doua variantă
Puiul orb
Căluţul
Iepuraşul
Chiţ-chiţ
Hulubaşul
Girafa
Ciocănitoarea
Veveriţa
Elefantul
Liliacul
Rândunica
Oiţa
Bună dimineaţa
Tata, a doua variantă
Lună, lună nouă!
Nuca
Nucul
Zilele săptămânii
Soare-soare, frăţioare!
Educatoarea
Mama, a treia variantă
Izvorul, a doua variantă
Izvoraşul
Degetul
Drumul, a doua variantă
Ceasul
Merge, fuga
Zmeul
Cântec-ghicitoare
Farfuria zburătoare
Jucăriile
Ţurţurul
Ghiocelul
Ghiocelul, a doua variantă
Ghiocelul, a treia variantă
Kiwi
Tata, a treia variantă
Sora
Fratele
Bunelul
Ziua şi noaptea
Mărul
Floarea-soarelui
1 Iunie
Decebal
Ştefan cel Mare
Mihai Viteazul
Alexandru Ioan Cuza
Pâinea
Cântec de leagăn
Dorul şi limba
Cum îmi cânt eu mie
Seara
Norul
Ploaia şi curcubeul
O fetiţă
Ia-mă
Vreau să plouă…
Dimineaţa
Izvoraşul, a doua variantă
Izvoraşul, a treia variantă
La mare
Spune…
Târgoveţul ciudat
Cartoful
Casă nouă
Pomul, a doua variantă
Urme
Bată vântul
Casa părintească
Acasă
Casa mea
Casa
Acasă, 1968
Buzele mamei
Mâinile mamei
Nopţile mamei
Cuvântul mama
Mama în câmp
Mamă, tu eşti…
Măicuţa
Cântec de leagăn pentru mama
Cântecul mamei
Mama în casa noastră
Mama şi feciorul
Tăcerea mamei
Fiinţa dorului
Pentru ea
Limba noastră cea română
Salvaţi-vă prin limbă
În limba ta
Răsai
Eminescu
Trei culori
Reaprindeţi candela
La Mănăstirea Căpriana
Basarabie cu jale
Cântec basarabean
Sunt naţionalist
Scrisoare din Basarabia
Cântare scrisului nostru
Inscripţie pe stâlpul porţii
Glontele internaţionalist
Transnistria, 1992
Candela
Doină
De ce-ai dat, Doamne?!
De ce-ai fi tristă?
De leagăn
Iubito
A, iubite, a

E-o linişte iubirea?
Cântec de dragoste
Ce tânără eşti!
Vreau să te văd
Spre chipul tău
Dar tu
M-a strigat cineva?
Legământ
Lacrima
Izvorul
Formular
Ocheanul
Autobiografică
Ca prima oară
Cad pe ape
Oglinda clipelor
De unde
Păstrez în suflet
Creanga de măr
Ieşi, soare, ieşi
Mică baladă
O ceaţă caldă
Pădure, verde pădure
Joc de familie
Onomastica
Cutremur
Pasărea
Poem în munţi
Alt cântec
Vântu-n care zbor
Mai bine
Sus
Dreapta laudă
Nici o stea
Ah, tot mai liniştit mi-e verbul
De-acum
Am rupt acest trandafir
Harfa
Cămăşile
Liniştea
Ars poetica
Locuiesc
Într-o pită mierla…
Sălbatecul
Interior
Floarea soarelui – lui Vladimir Curbeţ
Pomul
Iartă-mă…
Umbra de aur
Despre fericire
Steaua de vineri
Litanii pentru orgă
Inscripţie pe cartea copilăriei
Această lună lină
Tu eşti un geniu
Leac divin
Un secol grăbit
Metafora
Mai sunt
13 strofe despre mankurţi
Sunt
Ascultă
Cântec popular
Tămâie şi licheni
Ridică-te!
Iartă-mă
Primul cer
O mie de clopote
Tata
Banii
Vremea asta nu-i a mea
Nu mi-s dragi
Să mergi frumos
Templul
Între Orfeu şi Hristos
Poetul – lui Alghimantas Baltakis
Limba română
Ruşinosul proverb
Zugrăveala de sus
Omul duminicii
Ei
Zmeul şi nunta
Eu cred că Prutul
Privighetoarea pe cruce
Potcoava
Cel care se-apropie
Cineva
Adevărat
Omul
Ce vină
Mâna aceea
Crucea
Numai atunci
Drumul
Glasul
Rana
Pe munte la Predeal
Rugăciunea din zori
De-ai curge tu, Prutule
La noi
De chemat pacea
Jăratecul
Piatra
Chiar dacă
Omule din depărtări
Copilărie
Podul Lipcani-Păduţi-Prut
Roşu
Dacă eşti bărbat
Morile
Poeţii
Poetul – lui Vasile Romanciuc
Poem
Poem, a doua variantă
Despicarea ţestelor
Melcii
Podul
Cum să-ţi spun
Cântec
Liniştea lacrimii
Descrierea lacrimii
Zăpăcirea lacrimii
Plumbuita
Vremuri
Tu ştii
Biblioteca de rouă
Focul
Muzica
Din frigul Siberian
Pictează-mi o mirişte
Aşa o ştim
Florile negre
Auzi-ne
Vreme de război
Vii tu
Testament
Nu, nu mi-e totuna
Singurătate
Cât de frumoasă eşti
Cu viaţa, cu dorul
Pe drum alb, pe drum verde
Versuri albe
Această pâine
Albina
Mă rog
Curcubeul
Nu am, moarte, cu tine nimic
Inima ta
Când
Tu
Mi-i dor de o piatră
Ascultaţi, măi copii
Transplantare
Trebuie să primesc o veste

noriel.ro