Arhive pe categorii: învățământ

Articole care reflectă activitatea sistemului de învățământ din România.

PROMOVAREA ELEVILOR în anul următor de studiu – OBIECTIVĂ sau INCONȘTIENTĂ?

Ideea acestui articol mi-a venit în urma interacțiunii cu o mulțime de copii/elevi din clasele terminale ale gimnaziului, care au multiple lacune, la aproape toate disciplinele parcurse la școală.

decathlon.ro

Pe zi ce trece, sunt tot mai consternat, deoarece promovarea în anii următori de studiu se face fără niciun discernământ. Interesul Ministerului Educației este acela de a duce un elev, în perioada învățământului general obligatoriu (L1/2011, actualizată în 2018), până la capăt, fără prea multe eșecuri (elevi repetenți) și fără prea multe bătăi de cap (învățământ performant). Totodată, interesul nostru, al beneficiarilor (părinți, bunici, frați, surori, dar și licee, facultăți, angajatori) este ca promovarea copiilor în anii următori de studiu să tindă către 100%, dar cu un bagaj de cunoștințe bine stabilit de forurile de conducere și în limite concrete ale rezultatelor obținute după o evaluare obiectivă.

Din multitudinea de circumstanțe, în care am avut ocazia să evaluez copii din clasele gimnaziale, la câteva discipline reale, am constatat că situația învățământului este gravă, și s-a deteriorat extrem de mult, odată cu derularea programului „teleșcoală„. Elevi care dețin cunoștințe minime, aproape de zero, promovează anii de studiu, precum gâsca prin apă, fără să se atingă apa de ea.

resense.ro

Și, deoarece am promis, în articolele anterioare, că mă voi limita doar la documente oficiale, exemple personale, spețe etc. (https://edu-opinion.com/2021/01/06/educatia-formala-si-informala/, ultimul alineat), voi veni în întâmpinarea celor relatate cu câteva exemple:

„Pe durata meditațiilor la o anumită disciplină, cu un elev de clasa a șaptea, am realizat că acesta nu cunoștea următoarele:

  • adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea numerelor naturale și, bineînțeles, a celorlalte numere;
  • ecuația de gradul 1;
  • fracții;
  • extragere radicali;
  • unități de măsură ale mărimilor fizice;
  • transformarea multiplilor și submultiplilor etc.

Și, să nu înțelegeți greșit, este un elev de medie generală, în jur de 8.00. În același timp, este un copil cu un potențial intelectual peste medie și o familie activă în educația lui.”

beanzcafe.ro

„Un alt exemplu, este al unui copil (tot clasa a șaptea) cu note de 10.00 și/sau 9.00 la toate disciplinele, deci care face parte din elita (sau spuma, cum spun unii) clasei. Într-adevăr, nu are aceleași lacune ca primul, dar, din evaluările mele, este departe de realitate. … Poate, din cauza faptului că nu sunt profesor, nu știu să fac niște evaluări obiective!? … Oare!?

Astfel, am o mulțime de exemple pe care aș putea să le înșir, dar nu acesta este obiectivul meu. Scopul meu este acela de a scoate în evidență adevărata „performanță” a învățământului românesc, în secolul XXI, și modul de promovare inconștientă în anii de studiu superiori.

După trista perioadă, de dinainte de ’89, am sperat că învățământul va lua un avânt (treptat, nu brusc) considerabil, și vom avea niște copii superiori nouă, celor din generația X. Mai ales că, implementarea realității virtuale este o opotunitate în plus.

librex.ro

Concluzii:

În urma a ceea ce am spus mai sus, anticipez anumite critici și/sau întrebări, astfel:

  • Exemplele tale se limitează la un număr foarte mic de elevi, și nu reprezintă realitatea„;
  • Dacă nu ești profesor, cine îți acordă credit în ceea ce privește evaluarea unor elevi?„;
  • Crezi că ai mai multă experiență decât un învățător/profesor cu ani de practică educațională în urma sa, pentru a face asemenea declarații?” etc.

Este normal să apară și aceste situații! … Și, întrebările le voi considera retorice, deoarece consider că fiecare dintre noi deținem un adevăr al declarațiilor noastre.

Totuși, niște întrebări, la care solicit răspunsuri din partea voastră (pentru o imagine mai clară a învățământului românesc), am și eu:

  • Unde este sau când va demara învățământul centrat pe elev? Pe când, noua și competitiva Lege a educației?„;
  • Când se va aplica evaluarea obiectivă a elevilor?„;
  • Când vor fi selecționați elevii, pentru urmarea cursurilor, conform abilităților și vocației lor?„;
  • Când va fi eliminat haosul din programa școlară (mă refer la amestecul de discipline, care nu reflectă obținerea de competențe specifice)?„;
  • Când vom lua și noi exemplul lui Toshiwo Doko (15 septembrie 1896 – 4 august 1988), care a declarat, în cadrul unui interviu pe care la dat în New York, că: Noi nu avem nici resurse naturale, nici putere militară. Și nu avem nevoie decât de o singură resursă: capacitatea creierelor noastre. Ea este nelimitată. Trebuie să educăm, să specializăm, să echipăm. Această putere a minții va deveni, într-un viitor apropiat, bunul comun cel mai prețios, cel mai creator al întregii omeniri.?”
babyliss-romania.ro

Astfel, există o mulțime de „Când …?„, pentru care mă întreb, din nou, când vom începe să eliminăm acest adverb interogativ din discuțiile noastre, ce privesc dezvoltarea învățământului românesc?

Singurul lucru pe care pot să-l mai fac, este să întreb, cu un maxim de decibeli: „VOM DESCOPERI VREODATĂ ADEVĂRATA CALE A ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC!?

geekmall.ro/

TOCITUL COMENTARIILOR, în sfera trecutului

Finally, astăzi am auzit o știre foarte interesantă la televizor, legat de reformarea învățământului românesc! Și, din punctul meu de vedere, acest lucru înseamnă un început timid, dar reformator, în adevăratul sens al cuvântului.

edenboutique.ro/

La ce se referea știrea!? … La introducerea activității de evaluare a competențelor școlare, după terminarea învățământului gimnazial. Da, se pare că este începutul sfârșitului pentru învățământul bazat pe memorarea conținuturilor și a evaluărilor sumative/normative.

Avem o primă generaţie de elevi, care anul acesta va susţine Evaluarea Naţională după o programă nouă, bazată pe gândirea critică şi competențe.

Pentru pregătirea lor, Ministerul Educaţiei a publicat testele de antrenament, adaptate materiei după care au învăţat copiii până acum. Mai mulţi profesori spun că aceste teste sunt un prim pas pentru renunţarea la ideea ″tocitului de comentarii”, iar învăţarea se va baza pe capacitatea de analiză şi sinteză.”

Sursa: https://stirileprotv.ro/educatie/programa-noua-la-evaluarea-nationala-2021-care-sunt-principalele-schimbari.html

libris.ro

Conform Legii Educaţiei Naţionale Nr. 1/2011: „Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competenţe cheie care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţa de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b) competenţe de comunicare în limbi străine;
c) competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d) competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e) competenţe sociale şi civice;
f) competenţe antreprenoriale;
g) competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h) competenţa de a învăţa să înveţi.

Deci, au trecut 10 ani de la promulgarea acestei legi, în care obiectivele educației ar fi trebuit să fie centrate pe competențele ce asigură pregătirea absolvenţilor pentru viaţa socială şi profesională. În toți acești 10 ani, România a pierdut o mulțime de absolvenți capabili să-și folosească abilitățile în direcția potrivită pe piața muncii. Aceștia au fost pregătiți haotic, în stilul caracteristic epocii apuse, fiind trecuți pe sub furcile caudine ale învățământului bazat pe memorarea mecanică. Învinsul, în acest caz absolventul provenit dintr-un sistem educațional învechit, s-a trezit aruncat pe piața muncii fără să poată oferi ceva. Astfel că, lipsa cunoașterii abilităților proprii a creat o forță de muncă neproductivă.

carturesti.ro

Dar, cum întotdeauna optimismul și speranța ne caracterizează personalitatea, putem să nădăjduim că învățământul românesc intră pe un făgaș normal. Chiar dacă începutul este modest. Și spun modest, deoarece și acest început este precum scărpinatul urechii stângi cu mâna dreaptă, practicat din timpuri străvechi, de către romani. Adică, normalitatea era, în opinia mea, o abordare integratoare a activităţii de formare, în primul rând, și, după o perioadă, stabilită în urma unor consultări documentate, trecerea la evaluarea bazată pe gândirea critică şi competențe.

Însă, dacă îi acordăm credit lui Cicero, pentru proverbul „errare humanum est” (a greși e omenește), putem să fim mai toleranți, și să așteptăm deznodământul acestei reforme. După atâtea încercări în van de schimbare a sistemului educațional (modificarea trimestrelor în semestre, mărirea sau micșorarea vacanțelor, schimbări din acestea nesemnificative), putem să distingem și o luminiță difuză la capătul tunelului.

Așa că, nu vă opriți să … „LUMINAȚI TUNELUL„!

carturesti.ro

Pe când reformarea SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT?

Am abordat acest articol, deoarece sunt o mulțime de părinți care se plâng de sistemul de învățământ în școlile din România. Și, din câte am citit, sunt foarte multe țări care au aceeași problemă, chiar dacă avem o părere preconcepută în legătură cu statele dezvoltate economic și intelectual.

cartepedia.ro

Ceea ce voi exprima aici, ca și opinie proprie, nu trebuie considerat a fi cea mai bună judecată, privind stilul de învățare într-o unitate de învățământ. Însă, voi, cei care vă doriți, ca părinți, să le oferiți o educație superioară copiilor voștri sau ceilalți voi, copiii, care vă doriți un viitor cu o doctrină sănătoasă, aveți liber la o formulare a ideilor proprii și la combaterea reflecțiilor mele despre acest subiect (stilul de învățare în sistemul de învățământ).

Mulți vor începe cu întrebarea „Cine ești tu să vii cu astfel de propuneri?„! … Poate că unii dintre voi (mă refer la cadrele didactice) sunt îndreptățiți să pună această întrebare, dar ar trebui să privească această problemă puțin mai obiectiv, nu prin prisma meseriei (de educator) pe care au desfășurat-o până acum. Toți trebuie să fim conștienți că omenirea evoluează pe toate planurile, în toate domeniile. Și, să vă răspund la întrebarea pe care o anticipez, am făcut și eu parte din sistemul de învățământ, dar în cadrul unei instituții mai dure și mai stricte, pe care nu o voi denumi (din considerente de securitate, al meu și al sistemului respectiv). Nu vreau să mă laud că am fost cine știe ce profesor, am predat în sistemul de formare continuă, dar, ca în orice sistem de învățământ, pot să afirm că sistemul de învățare a fost aproape cel tradițional, fără a se ține seama de niște planuri de dezvoltare bine realizate. Instituția în care am activat ca educator, s-a axat, ca orice Guvern care a condus România în ultimii 30 de ani, pe oricare alt domeniu, lăsând educația să se înfrupte din „firimiturile rămase” după împărțirea „feliilor considerate cele mai importante„.

kalapod.net

Cum spuneam mai sus, nici țările mai dezvoltate nu sunt aproape de sistemul de învățământ perfect. Poate au evoluat puțin mai mult decât România, dar schimbarea modului de predare a rămas, în principiu, același. Mă întreb de multe ori de ce nu se recurge la o reformă drastică a sistemului de învățământ, dacă există sisteme de predare cu o eficacitate foarte mare, inclusiv în rândul copiilor considerați „needucabili„. Ce domeniu ar putea conta cel mai mult, în dauna sistemului de învățământ!? … De ce oare le este frică politicienilor să conducă Ministerul Educației?

Referindu-mă la frica de a conduce un minister, precum educația, cred că, cel puțin în România, reforma s-ar desfășura mai ușor, datorită stagnării evoluției învățământului din ultima perioadă. Un ministru mai curajos ar putea să facă ceea ce a făcut și Japonia după cel de-al doilea Război Mondial, să pună un accent puternic pe educație și să folosească inteligența umană la maximum.

Revenind la tema subiectului, și anume stilul de învățare în instituțiile educaționale, sunt sigur că o mare parte dintre voi sunteți de acord cu mine că, învățământul tradițional, bazat pe o predare monotonă, fără să re­flec­te nivelul real de dezvoltare a copiilor, are multe lacune și ajută o foarte mică masă de elevi.

După cum spunea Albert Einstein:

„Toți sunt genii. Dar dacă judeci un pește după abilitățile sale de a escalada un copac, acesta va crede toată viața sa că este prost.”
Sistemul nostru educațional
Sistemul nostru educațional
elefant.ro

Ca să dau un exemplu pe care ne este frică, ca nație, să-l implementăm, este sistemul educațional Montessori. Un sistem educațional care, în mediul privat, și-a demonstrat calitățile de dezvoltare a facultăților mentale, interesul copilului asupra diferitelor domenii fiind primul din lista necesităților, pentru a avea loc o dezvoltare naturală în libertate. Scopul educației elementare Montessori este să dezvolte în copii o imagine globală, cale prin care se realizează acest lucru, fiind denumită „educație cosmică„. Astfel, copiii nu mai sunt legați de conceptul specific adultului la ceea ce e util să știi, concept care, în orice caz, nu are putere să le stârnească interesul. Profesorii sunt eliberați de formula „predare, învățare, testare„, care reprezintă în mare măsură învățământul tradițional. Sarcina lor ar fi ușurată pentru că nu ar mai fi nevoiți să aleagă o programă analitică și să-i târâie pe copii prin ea. Ar fi liberi să urmeze și să construiască pe baza interesului copilului. Cum spunea chiar Maria Montessori, întemeietoarea acestui sistem educațional:

Ar trebui să ne dăm seama că interesul real nu poate fi impus cu forța. Prin 
urmare, toate metodele de educație bazate pe centre de interes care au fost 
alese de adulți sunt greșite. Mai mult, aceste centre de interes sunt inutile, deoarece copilul este interesat de toate. O imagine globală asupra evenimentelor cosmice îi fascinează pe copii, și interesul lor se va fixa 
în curând pe o anumită parte ca punct de start pentru studii mai detaliate. Deoarece există legături între toate părțile, toate vor fi analizate mai devreme sau mai târziu. Prin urmare, calea face legătura de la întreg, via părțile componente, înapoi la întreg. Copiii vor dezvolta un fel de filosofie 
care-i învață unitatea Universului. Aceasta este cheia organizării inteligenței lor și prin care îi facem să-și înțeleagă mai bine locul și menirea în lume, dându-le în paralel ocazia de a-și dezvolta energia creatoare.”
Exemplu de liceu Montessori
Exemplu de liceu Montessori

În fine, sunt o mulțime de sisteme de învățământ care dau o productivitate mult superioră celei actuale. Nu am dat drept exemplu sistemul Montessori ca fiind singurul. Am vrut să deschid o „cutie a Pandorei„, prin care să ne încrucișăm ideile reformatoare, și să încercăm să punem presiune pe cei responsabili cu sistemul educațional. Aceștia ar trebui să profite la maximum de intelectul uman din România, să-l modeleze corect și să-l folosească în locul potrivit, pentru obținerea unui randament preeminent în toate domeniile.

Învățământul bazat pe dezvoltarea energiei creatoare
Învățământul bazat pe dezvoltarea energiei creatoare

Deci, care este părerea ta despre sistemul de învățământ al zilelor noastre? Crezi că își pune amprenta într-un mod real asupra copiilor? Care este argumentul răspunsului tău?

noriel.ro