ALEXANDRU TOMA

11 februarie 1875 – 15 august 1954

146 ani de la nașterea lui Alexandru Toma.

Alexandru Toma a deschis larg porţile realismului socialist în literatura română, dispunând de o totală autoritate a partidului comunist pentru a îndruma tinerii scriitori spre noua linie literară, venită de la Moscova.

Caracteristic pentru realismul socialist, este aşa numitul „erou pozitiv”, care, prin comportamentul său, trebuie să fie modelul „omului de tip nou”, cetăţeanului societăţii comuniste.  

Brăduţul

Brăduleţ, brăduţ drăguţ,
Ninge peste tine
Haide, hai in casa mea
Unde-i cald şi bine.
Pom de Anul Nou te fac
O, ce bucurie!
Cu beteală-am sa te-mbrac
Şi steluţe o mie.
Şi fetiţe şi băieţi
Bătând din mânuţe
Ne-om juca şi ţi-om cânta
Cântece drăguţe.
melimeloparis.ro

Biografia lui Alexandru Toma:

Alexandru Toma (pseudonimul lui Solomon Moscovici) s-a născut la Urziceni.

Pseudonimul literar de Alexandru Toma a fost ales de Ion Luca Caragiale, în 1896, cu prilejul publicării unui poem în revista Epoca literară. La începutul carierei literare și publicistice a folosit și alte pseudonime, precum Falstaff, Hâncu, Crayon, Tomșa și Endymion.

În 1919, Alexandru Toma a fost ales membru al Societății Scriitorilor Români.

Licențiat al Facultății de Litere din București, a fost o vreme profesor de istorie și filosofie la licee din București și redactor la ziarul socialist Lumea nouă.

După al Doilea Război Mondial a fost director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA).

noriel.ro

Cunoscut pentru vederile sale comuniste și pentru introducerea realismului socialist și a stalinismului în literatura română, în 1948, Al. Toma a fost ales membru titular al Academiei Române. După aceea, pictorul Jean Steriadi l-a imortalizat pe pânză într-un tablou numit „Academicianul Al. Toma”.

Poezia „Partidului” îi încoronează opera, aducând un omagiu solemn partidului comunist:  

„Când stavili până-n cer ne cresc în cale,
Noi, comuniştii, nu cunoaştem jale:  
Proptim largi umeri, toţi- rostim PARTID-
Cad munţi de fier, căi dalbe se deschid.

Azi când ne creştia fi a tot stăpâni,
Bem crezul tău ca flacără-n plămâni.
Turnând nădejde, dragoste, mândrie,
În munca dezrobită pe vecie
.............................
Căci omul nou nu-idornic doar de spor:
I-ai prins aripi şi-i sufli vânt de zbor,
Şi-şi cere liber largul pământesc
Căci aripile cresc
şi cresc
și cresc ... .

Unele poezii „realiste” ale lui Al. Toma, porneau de la o știre publicată în ziarul Scânteia, din care închega iute, indiferent la inadvertențe, un scurt poem în care faptele sunt conduse și reordonate după nevoia artistică a poetului, într-o flagrantă ignorare a veridicului.

În poezia „La inaugurarea librăriei Cartea Rusă”, publicată în revista Veac nou din 10 ianuarie 1945, Al. Toma celebra înființarea Editurii și Librăriei ARLUSCartea Rusă (decembrie 1944, respectiv ianuarie 1945) drept un act civilizator major.

Vladimir Tismăneanu relatează o întâmplare la care a fost martoră jurnalista Tita Chiper:

„la o vizită a lui A. Toma la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu, prin 1953, acesta se bătea cu pumnul în piept atunci când invoca „poemele antifasciste” pe care le-ar fi compus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La întrebarea unui tânar poet despre cum ajungeau acele versuri în rândul poporului, A. Toma a replicat scurt: „Tavarășe, eu nu eram sinucigaș. Le țineam ascunse în sticluțe de Urodonal”.”

2performant.com

La o săptămână după dispariția lui Iosif Vissarionovici Stalin, în pagina a doua a ediției din 13 martie 1953 a ziarului Scânteia, Alexandru Toma (devenit celebru cu versurile “imperialist american/căde-ți-ar bomba-n ocean!”) a publicat o altă „capodoperă” literară: „Viață dați stalinistului gând!” care se încheia cu versurile:

"Fii ai muncii, noi azi, sub cernitul drapel
Al partidului nostru, — înălțăm jurământ
Să dăm iureș prin crâncene stăvili spre țel 
—Cu acelaș avânt stalinist neînfrânt!"

Este tatăl lui Sorin Toma care a publicat în ziarul Scînteia un faimos articol ce avea drept scop delegitimarea scriitorului Tudor Arghezi. A existat suspiciunea că ar fi scris acest articol pentru a-l da jos de pe piedestal pe Tudor Arghezi și a-l pune în locul acestuia pe tatăl său, poetul Al. Toma.

Iată o declaraţie a lui Sorin Toma:  

„În primul rând, tata nu trebuia reabilitat, nu avea de ce. Nu se punea această chestiune. Iar articolul meu, Poezia putrefacţiei sau putrefacţia poeziei, nu numai că a fost scris cu acordul partidului, dar a fost o sarcină de partid, care venea de sus de tot. În volumul memorialistic Privind înapoi, p. 330-331, am explicat pe larg acest caz: „Sarcina de a scrie articolul şi indicaţiile corespunzătoare le-am primit direct de la Iosif Chişinevschi, membru al CC al PMR, şi nu prin intermediul lui Leonte Răutu, şeful Secţiei de Propagandă şi Cultură, prin care, în mod obişnuit, se ţinea legătura cu Scânteia. Chiar acest fapt era de natură să-mi sugereze importanţa ce i se acorda articolului. / Pe întreg parcursul elaborării lui, Chişinevschi a fost singura mea legătură. El a subliniat că îmi transmitea indicaţiile conducerii partidului şi că iniţiativa a avut-o «însuşi tovarăşul Dej». De altfel, în etapele următoare, el s-a referit la conducerea partidului «şi» la Gheorghiu-Dej. Am înţeles că au fost consultaţi şi alţi membri ai conducerii (mi-a atras atenţia şi vocabularul lui, oarecum deosebit, mai rafinat decât cel pe care Chişinevschi îl folosea în mod obişnuit).” 

gunnars.ro

Publicațiile lui Alexandru Toma:

Volume publicate:

  • Poezii, 192 pagini, Editura Cultura Națională, 1926 (distins de Academia Română cu Premiul „Ion Heliade-Rădulescu”);
  • Ne vine dreptatea, 1944;
  • Placări pe culmi, 1946;
  • Pușkin, făclie peste vremi, 1949;
  • Cântul vieții (prefață de Ion Vitner), apărut în trei ediții între 1950 și 1954. Ediția din 1951 a fost tipărită în 15.000 exemplare;
  • Poezii alese, 309 pagini, (prefață de Sergiu Fărcășan), Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1952, (10.150 exemplare);
  • Poezii alese, Editura Tineretului, 1953, (30.000 exemplare).

Traduceri:

  • Versuri de Carmen Sylva;
  • Povestiri pentru copii de Lev Tolstoi;
  • Renașterea de Joseph-Arthur de Gobineau;
  • Tartuffe de Molière.
Pățaniile unui ceainic mic, de Alexandru Toma
Pățaniile unui ceainic mic, de Alexandru Toma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s