Articol reprezentativ
Un pic de educație ... într-o ceașcă de cafea

Un pic de educație, … într-o ceașcă de cafea

EDUCAȚIA de ieri, de astăzi și … în perspectivă

Dintotdeauna, metodele și formele corecte de educație, aplicate atât în mediul familial, cât și în societate, au dus la dezvoltarea personală și intelectuală a populației. Să dezvolt puțin, educația a transformat calitatea umană într-un sens pozitiv. A scos homo neanderthalensis sau, pe înțelesul tuturor, omul de Neanderthal din peștera antică și l-a propulsat în spațiu. Sau, și mai important, educația a schimbat modul de comunicare, de la homo erectus (care au trăit acum 800.000 ani), modificând interacțiunea dintre membrii unor grupuri, cu ajutorul focului, într-un „click distanță„.

Datorită evoluției omului, putem spune că sistemul educațional și-a demonstrat importanța în societate și a dovedit că ar trebui să ocupe o poziție superioară în cadrul organizării unui stat. Astfel că, în opinia mea, o națiune ar trebui să pună educația pe primul plan, din toate punctele de vedere, organizațional, financiar, alocare personal didactic, psiho-motivațional etc.

În urma acestor observații, am dorit să realizez un blog în care articolele postate să fie, mai degrabă, niște formatoare de opinii decât critici la actuala conducere a statului și, implicit, a sistemului educațional. Mi-am propus ca, fiecare postare să arate metodele și formele de lucru trecute și actuale în educație, sistemele organizaționale în diferite state, alocarea de fonduri și folosirea acestora în diverse perioade, pregătirea și remunerarea cadrelor didactice, educația în sistem online etc. Restul, și mă refer la mulțumirea și/sau nemulțumirea opiniei publice, las la libera alegere a fiecăruia și vă îndemn pe toți cititorii acestui blog să vă expuneți ideile, comentând pro sau contra, cu argumente, fiecare articol.

Cugetările lui Pitagora

Pitagora (576 – 496 î.Hr.)

Gânditor antic grec, militant religios și politic.

 

Informațiile despre viața și doctrina lui sunt greu de separat de legendele care îl prezintă ca pe un semizeu, un înțelept desăvârșit, un moștenitor al întregii științe antice și al Orientului Apropiat, un făcător de miracole și magician. Pitagora și-a părăsit insula natală, Samos, în semn de protest față de tirania lui Policrate ( tiranul insulei Samos între anii 538 (533?) – 522 î.Hr.). E posibil ca în călătoriile sale să fi ajuns în Egipt și în Babilon (cercetătorii presupun că a fost inițiat aici în diferite doctrine secrete). Aproximativ în jurul vârstei de 40 de ani, filozoful s-a stabilit în orașul Crotona din sudul Italiei, unde a întemeiat o societate strict secretă împreună cu discipolii săi, care îl considerau încă din timpul vieții o ființă superioară. Aceasta era o frăție etico-religioasă care s-a bucurat de o răspândire vastă și care avea drept scop înnoirea morală și purificarea vederilor religioase. Ca urmare, frăția a fost supusă unor persecuții sângeroase. Doctrina și descoperirile lui Pitagora s-au păstrat în tradiția orală și sunt imposibil de deosebit de ideile discipolilor săi, cărora le place să atribuie filozofului propriile lor gânduri și idei.

chilipirul-zilei.ro/

În domeniul matematicii, lui Pitagora i se atribuie introducerea în geometrie a demonstrațiilor, crearea teoriei congruenței, demonstrarea teoremei care îi poartă numele, construcția câtorva poligoane și poliedre. De numele său este legată și teoria despre numere pare și impare, numere simple și compuse, numere geometrice și absolute, despre proporții aritmetice, geometrice și armonice.

Pitagoreicii acceptau sfericitatea pământului și mișcarea lui în jurul unui foc central – izvorul luminii și al căldurii: în jurul acestui foc se mișcă și alte corpuri cerești, care produc prin aceasta un sunet muzical armonios, așa-numita „armonie a sferelor”.

sportvision.ro

Pitagoreicii recunoșteau nemurirea sufletului și purificarea lui treptată (catharsis), ca urmare a înțelegerii structurii muzicalo-numerice a cosmosului.

Cugetările lui Pitagora:

  • Cruțați lacrimile copiilor voștri, ca să le poată vărsa pe mormântul vostru;
  • Discuția trebuie purtată în așa fel încât din conlocuitorii dușmani să-ți faci prieteni, și nu din prieteni dușmani;
  • Nevastă înțeleaptă! Dacă dorești ca soțul tău să-și petreacă timpul liber alături de tine, străduiește-te ca el să nu găsească în niciun alt loc atâta plăcere, simplitate și delicatețe;
  • Zeii, spun preoții, au regretat repede că l-au creat pe om. Și noi le semănăm în egală măsură: omul a regretat că i–a creat pe zei;
  • Fii prieten al adevărului până la sacrificiu, dar nu apărătorul lui până la insuportabil;
  • Fii ție însuți stăpân: stăpânindu-te și controlându-te pe tine însuți, vei avea parte de suveranitate deosebită și de cea mai înaltă poziție;

ookee.ro

  • Du o viață calmă, dacă vrei să ai parte de moarte liniștită;
  • Du o viață moderată și sănătoasă, dacă vrei să fii independent;
  • Când ești mânios, nu trebuie nici să vorbești, nici să acționezi;
  • Înfrânează-te de la consumul de vin: el este ca un lapte care hrănește pasiunile;
  • Vorbește puțin, scrie și mai puțin;
  • Ospitalitatea e nechibzuită dacă o manifești față de oamenii răi;
  • Omul fără avere nu are patrie;
  • Fă ceva de soi, fără a promite asta;
  • Speranțele nechibzuite duc, asupra îndrumătorilor nechibzuiți, la gesturi nechibzuite;
  • Dacă nu poți avea un prieten de încredere, fi-ți tu însuți prieten;
  • Cei care se supun rațiunii, se supun zeilor;
  • Dacă ești întrebat: „Ce e mai vechi decât zeii?”, să răspunzi: frica și speranța;
  • Dacă ești întrebat: „Ce este bunătatea?”, să răspunzi: a fi în acord cu tine însuți;
  • Dacă ești întrebat: „Ce este virtutea?”, să răspunzi: iubirea de înțelepciune folosită în practică;
  • Dacă vrei să-ți supraviețuiești și să te respecte urmașii, atunci lasă în urma ta o familie virtuoasă și o carte bună;

elefant.ro

  • Viața seamănă cu teatrul: în ea, adesea, oamenii cei mai răi ocupă cele mai bune locuri;
  • Să știi că nicio prefăcătorie nu rezistă multă vreme;
  • Și în cuvinte și în fapte ferește-te de ce este comun și obișnuit;
  • Dintre doi oameni la fel de puternici, e mai tare cel care are dreptate;
  • Apreciază-ți dorințele, cântărește-ți gândurile, măsoară-ți vorbele;
  • Adevărata patrie e acolo unde există obiceiuri folositoare;
  • Adevărul e bine să-l vezi gol. Minciuna poate să poarte și haine;
  • Orice nenorocire te-ar lovi, înfrânează-te de la vărsarea de lacrimi; păstrează-le ca să le poți vărsa la nenorocirea altora;
  • Taci sau vorbește tot ce e mai bun ca tăcerea;
  • Înțeleptule! Dacă ești obligat să trăiești în mijlocul mulțimii simple, fii ca uleiul care plutește la suprafața apei, dar nu se amestecă cu ea;
  • Înțeleptule! Dacă vrei să anunți oamenilor vreun adevăr important, îmbracă-l în hainele părerii generale;
  • Pe credința câinelui tău bazează-te tot timpul, pe cea a nevestei, până la proba contrarie;
  • Pe câmpia vieții, mergi, asemenea semănătorului, cu pas egal și măsurat;
  • Lume! Înainte să ai legi, străduiește-te să ai obiceiuri bune: obiceiurile bune sunt primele legi;
  • Învățați să-i cunoașteți pe oameni: cunoașterea oamenilor e mai la îndemână și mai necesară decât cunoașterea zeilor;
  • Începutul este jumătatea lucrului terminat;
  • Nu fi unul din aceia care par înțelepți doar în ceea ce scriu;
  • Nu te face membru al unei adunări de învățați: și cei mai înțelepți, când formează o societate, devin oameni de rând;
  • Nu proclama adevărul în piuața publică: mulțimea îl va folosi pentru a face rău;
  • Nu-ți dojeni nevasta de față cu copiii;
  • Nu-ți alege prieten pe acela care nu trăiește în înțelegere cu nevasta lui;
  • Cel care nu-și îndeplinește datorie de tată de familie nu poate fi nici legiuitor și nici conducător al cetății;
  • Nu te strădui să dobândești cunoașterea supremă: din toate științele, probabil că știința moralei e cea mai necesară, dar ea nu se învață;
  • Nu ridica praful pe drumul vieții;
  • Nu confunda știința cu înțelepciunea;
  • Așa cum aurul nu ruginește, nici de virtute nu se lipește rușinea;
  • Niciodată să nu te sfătuiești cu cei fruntea netedă; ei nu gândesc niciodată;
  • Niciodată să nu întreci măsura, nici la masă și nici la băutură;
  • Niciodată să nu te miri: mirarea i-a creat pe zei;

kalapod.net

  • Cel care-și amărește aproapele, abia dacă se poate feri el însuși de amărăciune;
  • E la fel de periculos să dai nebunului o sabie, ca și necinstitului puterea;
  • Doar rațiunii trebuie să-i încredințezi viața ta, mai ales în tinerețe, așa cum i te-ai încredința unui tutore înțelept;
  • Mai bine o picătură de bun simț decât un car de înțelepciune;
  • Lucrează-ți câmpul cu propriile-ți brațe, nu lăsa scavii să ți-l cultive: cultivarea pământului cere brațele unui om liber;
  • Ordinea să-ți fie zeitate! Slujește-o neîntrerupt: ordinea este unitatea tuturor lucrurilor. Natura însăși există prin ordine;
  • Lasă în seama preoților să cerceteze știința zeilor; tu ocupă-te de cunoașterea inimii omenești;
  • Înainte de toate, învață să numești fiecare lucru cu numele lui: aceasta este prima și cea mai importantă dintre științe;
  • Înainte de toate, nu-ți pierde respectul de sine!
  • Înainte de toate, stăpânește-ți limba. Străduiește-te să cercetezi lucrurile aflate în vecinătatea ta, apoi, înainte de a adormi, întreabă-te „Ce am făcut?”;
  • Înainte să începi să vorbești, dă vreme gândului tău să coacă;
  • Natura este unitară și nimic nu se compară cu ea: mamă și fiică sie înseși, ea este Zeitate pentru zei. Cercetează doar Natura, iar restul lasă-l în seama oamenilor de rând;
  • Portul servește de refugiu corabiei, iar prietenia – vieții;
  • Când te trezești dimineața, întreabă-te: „Ce trebuie să fac?”. Seara, ascultă și păstrează tăcerea; așa devii înțelept, fiindcă începutul înțelepciunii este tăcerea;
  • Când nenorocirea îți bate la ușă, deschide-i cu bucurie și nu aștepta să-ți mai bată o dată: împotrivirea o îndârjește, iar supunerea o dezarmează;
  • Câinele este imaginea prietenului;
  • Conștiința să-ți fie unicul zeu;
  • Încearcă mai întâi să te faci înțelept, iar învățat, numai când ai timp liber;
  • Pe statuie o înfrumusețează forma, iar pe om – faptele sale;

noriel.ro

  • Pedepsește-ți aspru copiii dacă au ucis o insectă: așa începe uciderea oamenilor;
  • Caută-ți un prieten credincios; alături de el te poți descurca și fără zei. Alege-ți un prieten; nu poți fi fericit de unul singur: fericirea depinde de doi;
  • Nu-ți transforma trupul în mormânt pentru suflet;
  • Dacă te-ai îmbătat, nu te-apuca de lucrul sfânt al făcutului de copii;
  • Oamenii buni și frumoși nu trăiesc pe pământ ca să se odihnească și să se desfete, ci ca să ajute celor apropiați;
  • Omule! Nu face animalelor nimic din ce nu vrei ca ele să-ți facă ție;
  • Omul moare din pricina beției de vin; el își pierde mințikle din pricina beției de dragoste;
  • Orice s-ar crede despre tine, fă ceea ce socotești drept;
  • Fii la fel de indiferent și-n fața blamului, și-n fața laudelor;
  • De glumă, ca și de sare, să te servești cu măsură.

decathlon.ro

OMUL și OAIA

   Ne dorim și ne-am dorit întotdeauna să trăim într-un spațiu curat, cu un aer respirabil, fără mirosuri toxice. În același timp, vrem să avem o relație armonioasă în cadrul comunităților. Știu sigur că asta își doresc toți, deoarece fiecare ne expunem frustrările privind neregulile din oraș în mediul virtual. Toți strigăm, aruncăm cu invective spre diferite persoane, ne arătăm competențele politicianiste pe care 90% dintre noi nu le stăpânim, facem orice este nevoie să arătăm cât de civilizați suntem noi și cât de ignorant și fără pic de conștiință este aproapele nostru. … Dar, oare, în momentul când fiecare dintre noi este pus în situația să arate că civilizația face parte din calitățile pe care le deținem, conștiința noastră, a cetățeanului care dorește binele Mangaliei, își face datoria?

   Ei bine, răspunsul este NU pentru foarte multe persoane. Și nu o spun din ceea ce cred sau mi se pare, ci din realitatea crudă a orașului. Toți învinovățim administrația orașului și instituțiile care se ocupă de curățenia, înfrumusețarea și ordinea acestuia. Mărturisesc că am făcut-o și eu. Și, poate, pe undeva este adevărat! … Sau nu! Totuși, mi-am făcut un up-grade asupra viziunii despre întreaga comunitate, și am constatat că degradarea orașului nostru pleacă de la noi, cetățenii Mangaliei. Noi suntem aceia care nu avem grijă de curățenia pe care o fac angajații de la salubritate. Tot noi ne uităm la aceștia ca la niște paria ai societății, nu ca la niște persoane care ne învață ce este civilizația. Da, noi murdărim întreaga imagine a orașului.

melkior.ro

   Am ales titlul pentru articol, Omul și Oaia, deoarece cred că suntem identici cu aceste animale, dealtfel foarte simpatice și folositoare omului, cu diferența că noi suntem bipezi, iar oile sunt patrupede. În schimb, și noi mergem cu gloata, la fel ca ele. Dacă face unul o prostie, o face și apropiatul lui, fără să-și folosească creierul, să discearnă răul de bine.

   Dacă considerați că am fost prea critic, vă voi da un singur exemplu care m-a determinat să scriu acest articol.

   Timp de 20 de ani de zile, în spatele unui bloc, din unul din cartierele Mangaliei, au poposit 2 tomberoane, pregătite permanent să preia gunoiul locatarilor. … Nimic nou, nimic greșit până acum. Dimpotrivă, aș zice eu! Un lucru de bun simț (fără să divaghez, acest bun simț are și el anumite limitări). Deci, timp de 20 de ani, oamenii din acest cartier au învățat un singur drum care îi duce spre eliberarea de povara gunoiului din casă. Dar, după acești 20 de ani, … SURPRIZĂ! Cele 2 tomberoane, atât de cunoscute, au dispărut din locul în care și-au făcut datoria! Motivul? … Este mai puțin relevant. Relevant este faptul că oamenii, ca și oile, merg pe același drum pe care l-au bătut atâția ani, și își golesc gunoiul în același loc. Nu contează că acel loc nu mai este spațiu de colectarea deșeurilor. Mintea lor a fost setată pentru aruncarea gunoiului acolo și, chiar dacă nu mai există containere pentru colectarea lui, aceștia acționează ca niște zombi, aruncându-l pe jos. Creierele lor au fost puse în poziția stand-by, și nu mai gândesc că este posibil ca locul de depozitarea gunoaielor să se fi schimbat la o distanță aproximativ egală cu cea pe care o cunoșteau.

   Bineînțeles, că, în sezonul rece, vântul și animalele comunitare își fac treaba în continuare. Împrăștierea gunoaielor prin spațiile verzi, pe la ușile blocurilor, pe trotuare, pe străzi etc. este datoria lor. Și o fac cu simț de răspundere.

   Mă întreb, ce rol mai au angajații de la salubritate? Din câte știu eu, nu sunt sclavii noștri, ei sunt plătiți să respecte un program. Și, cu puținele lor competențe de nivel intelectual, aceștia încearcă să-și facă treaba cât mai bine. Noi, oare noi, cetățenii Mangaliei, facem ceva să le respectăm munca? Sau, nouă, cetățenilor Mangaliei, ne place să trăim într-un mediu salubru?

   Mărturisesc că nu mai înțeleg nimic! Toți țipăm în mediul virtual că vrem să avem un oraș curat, plăcut și care să atragă cât mai mulți turiști și tot noi nu facem nici cel mai mic efort să respectăm regulile elementare de civilizație.

   În final, vă întreb: „Cetățeni ai Mangaliei, credeți că putem să începem o revoluție a curățeniei în oraș? Putem să facem un efort să aruncăm gunoaiele unde le este locul? Putem să luăm atitudine când vedem pe cineva că nu ne respectă sănătatea?

   NU UITAȚI CĂ TRĂIM ÎNTR-O PERIOADĂ PANDEMICĂ, ÎN CARE MIZERIA ESTE INAMICUL NOSTRU NUMĂRUL UNU!

melimeloparis.ro

  

Lao Zi

Lao Zi (579 – 499 î.Hr.)

Filozof antic chinez.

melkior.ro

Autorul tratatului clasic al taoismului Tao Te Ching (Cartea Căii și a Virtuții). Potrivit tradiției, a fost păstrătorul arhivelor la curtea imperială a dinastiei Zhou. Majoritatea savanților contemporani consideră că Lao Zi este un personaj legendar, iar tratatul a fost scris la finele secolului al IV-lea și începutul secolului al III-lea î.Hr., deși conține unele materiale mai timpurii. Conceptul fundamental expus în tratat – Tao – reprezintă începutul inaccesibil și inexprimabil în cuvinte, în care sunt întruchipate unitatea ființei cu neființa și în care se sting toate contrariile. Tao este, în chip metaforic, asemănat apei – părând, ca și ea, moale și exibil, dar fiind în realitate de neînvins. Felul acțiunii, potrivit lui Tao, se caracterizează prin inactivitate care se înțelege ca neîmpotrivire, flexibilitate, armonie, refuz al luptei. Raportat la conducător, propăvăduirea inactivității înseamnă respingerea luxului și a războiului, a violenței împotriva oamenilor și a amestecului brutal în viața lor. Înțeleptul care stă în fruntea satului, urmând calea inactivității, trebuie să facă poporul fericit, întorcându-l la simplitatea naturală, la curățenia și sinceritatea care existau înainte de apariția civilizației, a culturii și a moralei. Cel cu adevărat înțelept, curățindu-și inima de pasiuni și menținându-se în starea de liniște interioară, ajunge să se asemene lui Tao cel veșnic până la identificare („cine se supune lui Tao, acela se identifică cu el”). De acest aspect, al concepției din Tao Te Ching, se leagă căutările taoiste ulterioare privind mijloacele practice ale obținerii nemuririi fizice. Scris sub formă de aforisme, într-un limbaj destul de simplificat, tratatul lasă loc la numeroase interpretări. El reprezintă scrierea canonică a taoismului religios și s-a tradus de nenumărate ori în toate limbile europene.

cartepedia.ro

Cugetările lui Lao Zi:

  • Nenorocirea întregii lumi provine din mărunțișuri, la fel cum o lucrare mare se face din cele mici;
  • Virtutea nelimitată seamănă cu defectul ei, răspândirea virtuții seamănă cu furtul ei;
  • Cunoaște începutul și calea celor vechi, iafr cunoașterea asta îți va permite să vezi firul călăuzitor care duce la ziua de azi;
  • Fiți atenți la gândurile voastre, ele sunt începutul faptelor;
  • O roată are treizeci de spițe, dar ea folosește carului mulțumită golului dintre ele. Vasele se fac din argilă, dar se folosește golul vasului. Casei i se fac ferestre și uși, dar se folosește golul din casă. Iată folosul ființei și al neființei;
  • Sinceritatea supremă seamănă cu un drum șerpuit, istețimea supremă seamănă cu prostia;
  • În lume, marile lucruri încep obligatoriu cu cele mici. Ce e moale și slab biruie ce e tare și puternic. În lume nu e nimic mai moale și mai slab ca apa, dar ea cade pe ceva tare și puternic și nimic n-o poate birui;
  • Omul vrednic păstrează esențialul și lasă deoparte ce e neînsemnat. El face tot ce se cuvine, dar niciodată nu se va bizui pe legi;
  • Înfrânarea este prima treaptă a virtuții și începutul perfecțiunii morale;
  • În lume, totul crește, înflorește și se întoarce la rădăcină;
  • Întoarcerea la rădăcină însemnă liniște; ce e în acord cu natura e veșnic. De aceea, decăderea trupească nu presupune niciun pericol;
  • Glasul adevărului nu este gingaș, gingașă este vorba mincinoasă. Omul moral nu e bun de gură, bun de gură este cel mincinos;
  • Glasul adevărului e neplăcut la auz;
  • Nici cea mai bună armă nu e prezicătoare de bine;
  • Pentru înțelept, cinstea și rușinea din partea puternicilor lumii sunt la fel de neobișnuite;
  • Cel care se mulțumește cu sine însuși e bogat;
  • Bărbatul onorabil întotdeauna se străduiește să fie imparțial, să nu dea importanță lumii materiale și să nu asculte învățături sterile;
  • Bărbatul onorabil face multe, dar nu se laudă cu cele făcute, acumulează merite, dar nu le recunoaște, pentru că nu vrea să-și dea la iveală înțelepciunea;
  • Bărbatul onorabil îmbracă veșminte sărăcăcioase, dar înlăuntrul său poartă o piatră prețioasă;
  • Dacă un lucru nu e necesar pentru un scop anume, îl poți folosi pentru un altul;
  • Dacă palatul este luxos, câmpul e plin de buruieni și hambarul e gol;
  • Aristocratul se îmbracă în haine scumpe, poartă săbii ascuțite, nu se mulțumește cu hrană obișnuită și adună bogății în exces. Toate acestea se numesc jaf și risipă;
  • Dacă poporul nu se teme de autorități, atunci va apărea o autoritate și mai mare;
  • Dacă poporul nu se teme de moarte, atunci de ce să-l sperii cu moartea?
  • Există patru sfere supreme: Calea, Cerul, Pământul, Omul – iar omul ocupă primul loc între sfere;
  • Legea celor buni e să facă binele și să nu se certe;
  • Cel care știe măsura e mulțumit cu starea lui. Cel care știe mult e tăcut, iar cel care vorbește mul nu știe nimic;
  • Pierderea se poate transforma în profit, iar profitul se poate transforma în pierdere;
  • Adevărat că omul luminat nu se războiește niciodată;
  • Când sunteți înstăriți, gândiți-vă ce e de făcut la vreme de restriște, fiindcă nenorocirea mare începe cu una mică;
  • Când legil și poruncile se înmulțesc, crește și cifra hoților și a răufăcătorilor;
  • Când nu există dușmani, nu există nici război;
  • Dacă aduni mult, mult o să ai de pierdut;
  • Cine poartă un război de dragul omeniei, acela îi va învinge pe dușmani;
  • Cine se preface că știe multe și e în stare de orice, acela nu știe nimic și nu e în stare de nimic;
  • Cine crede că a înțeles totul, acela nu știe nimic;

starshiners.ro

  • Cine vorbește mult, acela are adesea parte de eșec;
  • Cine e viteaz, dar lipsit de omenie, cine e generos, dar nechibzuit, cine merge înainte, dar e lipsit de umilință, acela se va prăpădi;
  • Acela care cunoaște limitele activității sale și nu se apropie de primejdii, acela va trăi timp îndelungat;
  • Acela care știe multe și se consideră neștiutor, acela este un om înzestrat cu morală;
  • Acela care, neștiind nimic, se consideră știutor, acela este bolnav;
  • Acela care, începând o treabă, se grăbește să ajungă mai repede la rezultat, nu va realiza nimic. Cine își termină treaba cu grijă, la fel cum a început, acela nu va aveam parte de eșec;
  • Acordul obținut cu ușurință nu e demn de încredere;
  • Oamenii cu o înaltă ținută morală nu se consideră morali, și, acesta este un semn că ei au o înaltă ținută morală;
  • Înțeleptul se ferește de orice extremă;
  • Omul înțelept nu se etalează în lume și, de aceea, strălucește; el nu vorbește despre sine și, de aceea, e renumit; el nu se preamărește pe sine și, de aceea, e merituos; el nu se înalță deasupra celorlalți și, de aceea, este superior celorlalți;
  • Cel mai bine e ca odată ce ai obținut un succes să te retragi;
  • Mulțimea, când face o trebă și se apropie de încheierea ei, o strică în mod regulat, dar dacă tu, la încheierea trebii, vei fi la fel de atent ca la început, atunci n-o vei strica;
  • Dacă nu cunoști perseverența, te agiți și ai parte de eșecuri; conștiința perseverenței îl face pe om sensibil. Sensibilitatea îl conduce pe om la capacitatea de a fi drept;
  • Cei care nu se învrăjbesc, nu pot fi condamnați;
  • Oamenii simpli stau la temelia celor aleși, așa cum cele joase sunt temelii pentru cele înalte. De aceea, nobilimea și cârmuitorii care se preamăresc singuri nu au o situație durabilă, fiindcă ei nu privesc la oamenii simpli ca la o temelie a lor. Aceasta e o calitate înșelătoare;
  • Să nu fi de preț ca matostatul (piatră semiprețioasă verde). Ci simplu ca piatra;
  • Din demoni nu poți face Zei;
  • Nu există nenorocire mai mare ca necunoașterea satisfacției;
  • Nu există o crimă mai mare ca închiderea ochilor în privința aspirațiilor dăunătoare;
  • Nu există nenorocire mai mare ca subestimarea adversarului;
  • Nu există păcat mai greu ca pasiunile;
  • Motivul pentru care poporul e greu de condus stă în faptul că poporul se luminează și sunt mulți învățați în rândurile sale;
  • Dă dovadă de simplitatea pânzei nevopsite, hrănește în tine naturalețea bucății de lemn neprelucrate, redu lăcomia și limitează-ți dorințele;
  • Desăvârșirea soldatului stă în vigilență, în permanenta pregătire de luptă, în rigoare, în sinceritate și în liniștea impenetrabilă;
  • Acela care îi cunoaște pe oameni e înțelept. Cel care se cunoaște pe sine e luminat. Cel care îi biruie pe oameni e puternic. Cel care se biruie pe sine e atotputernic;
  • Acela care-și neglijează viața nu și-o prețuiește. Deșteptul nu este învățat; învățatul nu este deștept;
  • Deși nu există în lume ceva mai slab și mai delicat ca apa, ea poate să distrugă și cel mai dur obiect;
  • Chiar dacă războiul se poartă, probabil, în numele liniștii, el este fără îndoială un rău;
  • Omul este la naștere delicat și slab, iar când moare este tare și solid. Toate lucrurile, inclusiv plantele, sunt la naștere delicate și slabe, iar când mor, tari și solide. Tare și solid e tot ce moare. Delicat și slab e tot ce începe să trăiască. Cele tari și puternice nu sunt superioare celor delicate și slabe;
  • Omul se conformează pământului. Pământul se conformează cerului. Cerul se conformează lui Tao, iar Tao se conformează simplității.

bestkids.ro

decathlon.ro

Heraclit din Efes (cca 535 – 475 î.Hr.)

carturesti.ro

Filozof antic grec, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai școlii filozofice ioniene. Considera că originea tuturor lucrurilor este focul. Creatorul viziunii potrivit căreia totul este în permanentă schimbare, al învățăturii despre „logos” pe care îl înțelegea ca „zeu”, „destin”, „necesitate” și „veșnicie”. Îi aparține celebra formulă „Nu te poți scălda de douri în aceeași apă a unui râu”. Alături de Pitagora și de ParmenideHeraclit a pus bazele filozofiei antice și europene. Heraclit privea la lucuri ca la o taină, o enigmă. Născut în cetatea Efes, el aparținea unei familii aristocratice străvechi care descindea din întemeietorul EfesuluiAndroklos. Datorită originii sale, se bucura de o serie de privilegii „regești” și de o înaltă funcție sacrdotală (preoțească) moștenită, în templul zeiței Artemis din Efes. Filozoful nu participa la viața socială, renunțând la toate titlurile și pronunțându-se în chip negativ și cu asprime împotriva regimului din cetate și raportându-se cu dispreț la „mulțime”. Principala lucrare a filozofului este „Despre natura” și s-a păstrat sub formă de fragmente. Ea este formată din trei părți: despre natură, despre stat și despre zei și se remarcă prin originalitatea, expresivitatea și caracterul aforistic al limbii. Ideea de bază este aceea că în natură nimic nu este neschimbător, asemena apei unui râu, în care nu te poți scălda de două ori. Totul se transformă permanent în altceva, schimbându-și starea. Pentru Heraclit, expresia simbolică a transformării generale este focul. Focul reprezintă o permanentă autodistrugere, el trăiește prin aceea că moare. Heraclit a introdus un concept filozofic nou, „logos” – cuvântul, înțelegând prin acest principiu unitatea rațională care ordonează lumea cu ajutorul contrariilor elementare. Contrariile se află într-o luptă permanentă, dând naștere la noi fenomene („discordia este tatâl tuturor lucrurilor”). Rațiunea umană și logosul au aceeași natură, dar logosul este veșnic și conduce universul din care face parte și omul. Tradiția a păstrat imaginea lui Heraclit ca înțelept singuratic, cu dispreț față de oameni (și față de cei care se considerau înțelepți), din pricină că aceștia nu știu ce vorbesc și ce fac.

libris.ro

Cugetările sale seamănă adesea cu ghicitorile populare sau cu formulele unui oracol care, după cum credea Heraclit …nici nu vorbește, nici nu tăinuiește, ci face semne„. Se presupune că Heraclit și-a conceput intenționat scrierea în chip obscur și a dat-o în păstrare templului lui Artemis, ca și cum ar dori să o ferească de ignoranța mulțimii. Cugetările lui Heraclit au o construcție îndelung gândită, o poetică anume. Ele sunt pline de aliterații, de jocuri de cuvinte, caracteristice structurii discursului interior adresat nu atât altora cât sie însuși, un discurs pe cale de a se întoarce în ambianța tăcerii celui care gândește.

A fi, potrivit lui Heraclit, înseamnă a deveni în permanență, a trece dintr-o formă în alta, a se înnoi, asemenea râului care poartă mereu ape noi.

vivre.ro

O altă metaforă a ființei o reprezintă, potrivit lui Heraclit, arderea, focul. Ființa unică devine prin ardere multiplicitatea lucurilor existente, dar se stinge în acestea, la fel cum lucrurile existente se readună prin ardere în unicitatea ființei elementare. Și încă o metaforă este jocul: de fiecare dată o nouă partidă a aceluiași joc.

starshiners.ro

Cugetările lui Heraclit:

  • Tuturor oamenilor le este proprie autocunoașterea și gândirea;
  • Discordia este tatăl tuturor lucrurilor;
  • Ochii sunt martori mai de încredere decât urechile;
  • Sufletul celui adormit seamănă cu păianjenul în mijlocul plasei sale, el se îndreaptă imediat către partea rănită a corpului, iar omul se trezește;
  • Dacă orbul ar fi întrebat ce este vederea, el ar răspunde că orbirea;
  • Uneori chiar și o grămadă de gunoi aruncat la întâmplare poate duce la ceva minunat;
  • Chiar și când toate dorințele oamenilor se împlinesc, aceștia nu devin mai buni;
  • Când trăim, sufletele ne sunt moarte, când murim, ele se însuflețesc;
  • Naturii îi place să se ascundă;
  • Mintea nu se educă cu multă învățătură;
  • Cel mai înțelept dintre oameni, în comparație cu zeul, pare o maimuță în privința înțelepciunii, a frumuseții și a tuturor celorlalte;
  • Înțelepciunea constă într-un singur lucru: să afli cum guvernează totul în toate;
  • Gândirea este o calitate de preț, iar înțelepciunea constă în a spune adevărul și, ascultând glasul naturii, să acționezi conform cu ea;
  • Trebuie ca oamenii care se ocupă cu filozofia să știe foarte multe lucruri;
  • Pentru mine, unul face cât zece mii, dacă e cel mai bun;
  • Una și aceeași este în noi și vie și moartă, vioaie și adormită, tânără și bătrână. Căci, una schimbăndu-se, e alta, și invers, alta, schimbându-se, e cea dintâi;
  • Numesc destin acea ordine și înlănțuire de cauze, când o cauză, legată de alta, dă naștere din sine unui fenomen;
  • Cu mânia e greu să te lupți: pentru tot ce vrea ea, plătești cu viața. Să te lupți cu desfătarea e și mai greu decât cu mânia;
  • Cei care, ascultând, nu înțeleg se aseamănă cu surzii: despre ei se spune: „Fiind de față, sunt absenți”;
  • Totul ce știe și respectă chiar și cel mai încercat dintre înțelepți, totul este doar o părere …;
  • Felul omenesc de a gândi nu este înzestrat cu rațiune, cel divin este,
  • Gândurile omului sunt niște jocuri de copii.

cartepedia.ro

elefant.ro